„Apa e de la Dumnezeu” – nu plătesc pentru apa pe care o consumă

Locuitorii satului Burlacu au apeduct și nu vor să plătească pentru apă, deoarece pentru pomparea acesteia n-ar exista cheltuieli financiare. Apa potabilă a devenit mărul discordiei dintre localnici: cei de pe vale au apă din belșug, inclusiv pentru udat serele de legume, iar cei din deal n-au nici de băut.

După ce a citit pe gazetadechisinau.md reportajul „Sinești, satul cu stație de epurare și o mahala fără apă”, Tamara Rotaru, locuitoare a satului Burlacu, r-l Cahul, ne-a scris la redacție un mesaj care ne-a intrigat: la ei în sat apa e un posibil factor de conflict.

La robinet curge apă murdară. Apeductul este exploatat necorespunzător. Nu există o persoană responsabilă de gestionarea sistemului de aprovizionare cu apă pentru că oamenii nu achită abonamentul. Întreaga infrastructură este în pericol de deteriorare.

Neînțelegerile dintre localnici și autorități au dus la o criză de apă în partea de sus a satului, acolo unde apa lipsește aproape cu totul în perioada caldă a anului. În partea din deal localnicii cară apă cu găleata, deși au robinet în curte. „Nu avem apă deloc. În unele locuri este, iar în altele – nu. Izvoare sunt cât duce trenul, dar apă nu avem. Luăm apă de la alți oameni. Apa dispare din luna martie până-n toamnă”, spune Victoria Damaschin, în vârstă de 62 de ani. Era la muncă în câmp.

Vor apă fără bani

Nu vor să plătească pentru apă. Unii din lăcomie, iar alții pentru că nu au permanent apă la robinet. „Lumea e rea. Apa n-o plătește nimeni. Niciun om nu plătește. Nu plătim pentru că n-o avem. Cât e satul de mare, nu plătește nimeni! Nu vor. Unii au acasă cisterne cu apă, iar alții nu au deloc apă”, zice Victoria Damaschin.

La rândul său, întrebat ce spun localnicii care au apă, săteanul Ion a răspuns: „La noi apă este și nu ne interesează ce se face la deal. Eu locuiesc în mahalaua de mijloc, unde când este apă, când nu-i. Mama mea trăiește în deal, unde de trei săptămâni nu are apă”. Bărbatul consideră că singura soluție e „să-și sape o fântână”.

Unii nu depind de apeduct deoarece au fântâni în curte. Maxim are fântână forată acum 30 de ani, iar despre situația din satul său spune că „cei care nu vor să achite spun că apa izvorăște și nu trebuie pompată”.

Ruslan și-a săpat o fântână anul trecut. „Am cheltuit o mie de euro și mi-am făcut fântână acasă”, menționează Ruslan. Dacă ar fi nevoit să plătească, Ruslan spune că „nu-i convine să plătească aceeași taxă, deoarece cineva stă cu furtunul în mână și udă, iar noi nu avem apă de băut, din mai până-n septembrie. Chiar și dvs. să fiți aceea: Să nu aveți apă, să mergeți să luați apă din altă parte, dar să plătiți pe lună câte 30 de lei. Dacă eu n-am apă, pentru ce să-ți dau banul ăsta?”, se întreabă retoric Ruslan.

Fără apă în școală și grădiniță

Banii scoși din buzunar îi responsabilizează pe cetățeni. „Oamenii sunt economi atunci când plătesc. Dacă ar plăti, ar ajunge apă la toți”, consideră Natalia Sabie, locuitoare a satului Burlacu. Femeia spune că în gospodăria sa „apa curge încet”.

„Vreau să plătesc pentru apă, astfel s-ar putea de angajat o persoană care ar duce evidența contoarelor, ar avea grijă ca apa să fie curată, ar verifica unde se sparg țevile și unde curge apă fără folos. Unii spun că apa nu-i pompată de motor, ea vine singură din izvor și nu se cheltuie bani. Vara e catastrofă la școală și grădiniță. Dacă oamenii ar fi de acord să plătească – s-ar rezolva foarte ușor problema. Toți oamenii trebuie să plătească, așa ca în alte sate. Acum două săptămâni, apa venea neagră de murdară. Electrocasnicele se strică. Suntem îngrijorați”, mărturisește Natalia.

La Burlacu mulți oameni sunt angajați și, respectiv, primesc salarii, aflăm de la Natalia Sabie. „Avem un lider agricol care oferă locuri de muncă. Avem fabrică de vinuri. De ce oamenii se zgârcesc pentru 30 de lei?! Asta e nimic”, confirmă ea.

Există oameni care cred că primăria trebuie să rezolve problema. „Nu plătim la nimeni nimic. A început cu plata, dar lumea nu era de acord pentru că contoarele se învârteau și de la aer. Este o stradă unde un gospodar gestionează un izvor. Acolo-i regulat. La noi lumea nu plătește. Dar cine nu achită? Cei care udă grădinile. Liderul agricol irigă pământurile, iar lumea în sat nu are apă. Primăria dă bani nu știu pentru ce, dar pentru apă nu alocă bani”, spune Vera Boișteanu.

Am încercat să vorbim și cu localnicii din vale, însă fără un rezultat: aceștia fie nu ne-au răspuns la telefon, fie au închis telefonul când au auzit că-i sună jurnaliștii.

Milioane de lei îngropate în pământ

Ajutați de Guvernul României, locuitorii satului Burlacu și-au asigurat dreptul la apă potabilă. Însă, de patru ani, oamenii nu achită niciun bănuț pentru apă. „Guvernul României a dat 50 de mii de euro și am construit 720 de metri de apeduct, sonda și turnul. Sonda stă: în trei ani a lucrat trei zile. Un milion am băgat în pământ și stă. Vreau să dau apeductul la Apă-Canal Cahul. Oamenii nu plătesc și n-am pe ce achita energia electrică”, declară Mihai Munteanu, primar de Burlacu.

Dacă apeductul va fi dat în gestiunea întreprinderii „Apă-Canal Cahul”, responsabilii de acolo îi vor deconecta pe localnicii care nu plătesc. „Așa problemă era în satul vecin, Tătărești. Nu doreau să achite deloc. Au dat apeductul în gestiunea întreprinderii Apă-Canal Cahul. Acum e așa liniște acolo. După ce le-au tăiat apeductul de pe marginea străzii, a doua zi toți erau la Cahul cu buletinul să încheie contracte. Așa va fi și la Burlacu”, crede Mihai Munteanu, primar de Burlacu.

Îl întreb pe primarul de Burlacu ce spun oamenii, de ce nu vor să plătească. „Nu vor să achite pentru că apa e curgătoare. Am făcut adunări pe străzi, iar oamenii au zis că apa e de la Dumnezeu. Apa vine degeaba la vale, fără cheltuieli, și nu vor plăti.

Mihai Munteanu recunoaște că problema vine mai mult de la sătenii din vale. „Am neamuri care iau apă cu cisternele din apeduct, cară cu tractoarele, și fac propagandă să nu achite. Ăsta din vale pompează 30 de tone pe zi, iar celălalt din deal – nici o sută de litri. Cea mai mare problemă este la școală, la grădiniță și la vreo 30 de gospodării. Pe partea din vale, toți au sere de legume”, menționează primarul.

Când trebuie de reparat ceva la apeduct, localnicii sună la primărie. Primarul afirmă că a cheltuit 20.000 de lei pentru reparația sistemului. Burlacu are 1.700 de locuitori.

Cine trebuie să plătească pentru apă

Cetățenii trebuie să plătească pentru utilități. „Orice infrastructură trebuie menținută. Pentru a menține un nivel optim de funcționare a infrastructurii trebuie să achităm cu toții la timp serviciile. Aceasta este regula de aur. Dacă nu plătim, înseamnă că nu vor fi schimbate rețelele la timp. Ele ies din funcțiune și avem apă murdară. Nu vor fi bani pentru a plăti energia electrică. Așa cum achităm pentru energia electrică și gazul natural, tot așa trebuie să plătim și pentru alte servicii”, explică Eugen Camenșcic, consultant în domeniul climei și energiei durabile.

Pe de altă parte, apa subterană nu este bună pentru irigare, atenționează ecologistul Alecu Reniță. Potrivit lui, utilizarea apelor subterane pentru irigare are un efect negativ asupra calității solului. Motivul ar fi conținutul ridicat de săruri. Alecu Reniță susține că apa subterană trebuie păstrată pentru populație.