Ina Bilețchi: „Am adunat o colecție de costume populare timp de 40 de ani”

Unul dintre cele mai spectaculoase evenimente desfășurate de Ziua Națională a Portului Popular (27 iunie) în R. Moldova a fost Heptagonul Portului Popular din raionul Ungheni, cu popas în șapte localități – Ungheni, Chirileni, Florițoaia Nouă, Măcărești, Grăseni, Mănoilești, Cetireni. O participantă activă la Heptagon, Ina Bilețchi, ne povestește cum a adunat de-a lungul anilor o colecție impresionantă de costume naționale românești.

O expoziție personală în cadrul Heptagonului Portului Popular de la Ungheni

Ina Bilețchi, profesoară de limba și literatura română, directoare a Școlii de Arte „Doina și Ion Aldea-Teodorovici” din Cornești, conducătoare a Ansamblului folcloric „Codrenii”, a fost prezentă la manifestările din majoritatea localităților incluse în Heptagonul Portului Popular organizat de Secția Cultură Ungheni în parteneriat cu Consiliul Raional Ungheni. În satul Manoilești, bunăoară, ea a participat cu o expoziție personală a portului popular, amenajată într-un cort destinat anume exponatelor sale. Multă lume a vizitat cortul cu veșminte populare din colecția Inei Bilețchi.

După un an pandemic, serbarea Portului Popular de la Ungheni a reunit un public numeros, pe fețele oamenilor se citea entuziasmul de a celebra pe viu, nu doar virtual, valorile perene ale neamului. Ina Bilețchi a trăit momente deosebit de emoționante, mai ales că a revenit la activitatea sa culturală după luni dificile în care a fost bolnavă de Covid-19 și l-a învins, iar primăvara aceasta a avut o intervenție la inimă și, cu ajutorul medicilor, cu susținerea familiei, și-a revenit de curând.

O personalitate cu rădăcini puternice

Personalitate puternică, Ina Bilețchi e mândră de rădăcinile sale: „M-am născut într-o familie de oameni cu suflet mare. Părinții mei se numeau Alexandra și Ilarion Berdeaga. Tata a fost un cunoscut dirijor de fanfară. Mama a lucrat brigadieră în fostul sovhoz. În familia noastră mereu s-a cântat. Ziua, plecând cu mama în câmp, eram mereu urcată prin copaci și cântam, împreună cu sora. După muncă, seara, veneau la noi membrii fanfarei și tata făcea cu ei repetiții, până s-a deschis Casa de Cultură. De la mama am învățat cântecele „La lelița sub cerdac”, „Să vii, puiule, să vii” și multe altele. Am păstrat mereu tradițiile de Crăciun, de Anul Nou, de Paști, în ciuda interdicțiilor din perioada sovietică. Moștenind de la tata dragostea de muzică și de folclor, am început a purta ie de mică, dar având doar o ie în familie, o îmbrăcam noi, toate surorile, pe rând”.

„Frumoasa poveste a copilăriei mele s-a întrerupt repede, odată cu decesul mamei, ea a murit de cancer. Eram în clasa a VI-a, am rămas șase copii orfani. Au venit vremuri grele pentru noi. În timp ce fetele de seama mea se jucau, eu dădeam casa cu var, făceam mâncare, spălam. La un an după decesul mamei, eu și surorile am fost luate la un internat, iar fratele intrase la facultate”, ne spune Ina Bilețchi.

Ina Bilețchi a absolvit Facultatea de Litere a Universității de Stat din Moldova, cu teza de licență în domeniul folclorului. Apoi a lucrat profesoară de gimnaziu, de liceu, iar din anul 2013, în urma unui concurs, a ocupat postul de director al Școlii de Arte pentru Copii „Doina și Ion Aldea-Teodorovici” din orașul Cornești, aici lucrează până în prezent (Școala de Arte a împlinit de curând 40 de ani).

De-a lungul activității sale pedagogice a căutat în permanență piese folclorice sau obiecte de artă populară în Cornești. Se interesa cine dintre oamenii din sat știau vreun obicei sau vreun cântec vechi și mergea la acei oameni în vizită. Sătenii își deschideau sufletul și îi arătau toată zestrea lor. Neapărat îi dăruiau ceva – o cămașă veche, un prosop ori vreun cântec.

Așa a colecționat primele cămăși: o cămașă cu poale de la bătrâna Alexandra Brăguța, apoi o cămașă de sărbători de la Ludmila Postolachi, iar de la familia Chirică, o cămașă în care gospodina casei a fost mireasă. Consătenii au aflat că aduna piese pentru muzeul școlii și îi aduceau prosoape, cusături, perdele, horboțele, broboade și alte obiecte. Ina Bilețchi a cutreierat și satele învecinate, găsind și acolo piese valoroase.

Un prilej de a celebra tradiția

În prezent, Ina Bilețchi are în colecția sa personală peste 20 de cămăși, 10 catrințe și multe alte obiecte de meșteșugărit, icoane, covoare, ceramică, piese de artă populară. Vreo 5-6 cămăși din colecție au vârsta de peste 100 de ani.

„Costumul nostru popular, specific zonei codrului, este cu diverse ornamente florale, vegetale, geometrice. Predomină pomul vieții, crucea. Culorile specifice sunt: verde, roșu, negru, dar și albastru, pentru că în apropiere e Prutul”, povestește Ina Bilețchi.

Ea mai are în colecție și costume românești din Bucovina: „Mi le-a dăruit mama soacră, Ecaterina Bilețchi, din regiunea Cernăuți, Dumnezeu s-o ierte. Îi voi rămâne recunoscătoare pentru totdeauna. Am în colecție multe cămăși confecționate de mâinile ei, mai am prosoape, ștergare, fețe de pernă, cearșafuri”.

Pentru Ina Bilețchi, costumele naționale reprezintă o comoară inestimabilă: „În afară de ii, catrințe, opinci, cămăși pentru bărbați, am adunat de-a lungul anilor și multe icoane, obiecte de meșteșugărit, vreo 10 covoare, prosoape, vase, cusături pe pânză, broboade, băsmăluțe și altele. Colectarea acestor perle a însemnat mult pentru mine. Au fost drumuri, emoții, lacrimi, amintiri… Am deschis un muzeu în incinta Școlii de Arte din Cornești, cu instrumente folclorice și port popular, ele sunt păstrate cu mare dragoste”.

Costumul popular renaște?

La întrebarea dacă simte că astăzi ia, portul popular renasc, Ina Bilețchi ne-a răspuns: „Da, acum a devenit o modă să porți ie sau costum popular, așa că majoritatea copiilor din Cornești au ii, chiar confecționate de ei, sub îndrumarea unei profesoare talentate, Antonina Negară. Iar cei peste 35 de elevi, membri ai Ansamblului folcloric „Codrenii” de la Școala de Arte „Doina și Ion Aldea-Teodorovici” din orașul Cornești (formație cu titlul de Ansamblu Model), poartă cu mândrie costume populare, participând la diverse festivaluri raionale, naționale și internaționale”.

Costumul național ne transmite forțe vitale, ne alimentează bucuria de a trăi. Colecția Inei Bilețchi trezește admirație, succesul acesteia l-a determinat pe Vasile Iucal, directorul Muzeului de Istorie și Etnografie de la Ungheni, să o invite pe dna Bilețchi să inaugureze o expoziție similară și la muzeul raional. O vom putea vizita, cu recunoștință pentru cea care a adunat-o, păstrând-o cu sfințenie.

Piese din colecția de costume populare românești a Inei Bilețchi

Ina Bilețchi a participat cu o expoziție personală la Heptagonul Portului Popular de la Ungheni