Cine e vinovat de creșterea vârstei de pensionare?

801
0

De la 1 iulie, vârsta de pensionare a femeilor din Republica Moldova a crescut cu încă jumătate de an și constituie 59 de ani și jumătate. Majorarea se face în baza unei legi, adoptată încă în 2017 în cadrul unei reforme complexe a sistemului de pensionare. Potrivit acestei reforme, în fiecare an, la 1 iulie, vârsta de pensionare a femeilor crește cu jumătate de an pentru ca până în 2028 să ajungă la 63 de ani, fiind egalată cu cea a bărbaților.

Susține și tu presa! Abonează-te la o sursă de informare independentă. Acum e simplu, intră pe

ABONAMENT

De asemenea, din 1 iulie, a crescut și vârsta de pensionare a judecătorilor, care va fi de 50 de ani și jumătate până la următoarea majorare din luna iulie a anul viitor. Și vârsta de pensionare a judecătorilor urmează să ajungă la 63 de ani, însă într-un orizont de timp mai îndepărtat.

Maia Sandu?

Dacă majorarea vârstei de pensionare a judecătorilor nu ridică mari semne de întrebare, în cazul femeilor avem o reacție destul de virulentă a unei părți a publicului, preponderent a celei care votează cu partidele de stânga, prorusești și antioccidentale.

Concluziile, destul de puerile, sunt că vinovați de această majorare s-ar face președinta Maia Sandu sau unele organizații occidentale, finanțatoare ale Republicii Moldova.

Bineînțeles, președinta Maia Sandu nu are nimic cu aceste majorări ale vârstei de pensionare, ea intrând în funcție abia cu jumătate de an în urmă. Mai mult, nu instituția prezidențială majorează sau scade vârsta de pensionare. Aceasta intră în competența parlamentului, care trebuie să adopte legi în acest sens. Eventual, președintele ar putea să nu promulge o astfel de lege, dacă are suficiente argumente pentru asta.

Însă, în anul 2017, președintele de atunci al Republicii Moldova, Igor Dodon, nu s-a opus acestei legi și a promulgat-o fără obiecții.

Sau Fondul Monetar Internațional?

Altă opinie pe care am văzut-o este că vinovat de majorarea vârstei de pensionare s-ar face Fondul Monetar Internațional, care, în schimbul împrumuturilor acordate Guvernului, îi cere să promoveze o serie de reforme antipopulare, inclusiv cea de majorare a vârstei de pensionare.

Este adevărat că în Memorandumurile semnate de Guvernul Republicii Moldova și Fondul Monetar pot apărea angajamente ale guvernului de la Chișinău de a face reforme nepopulare, însă în principiile de colaborare ale FMI cu statele partenere nu există astfel de prevederi. Unica cerință a FMI înainte de semnarea unui Acord de împrumut, este ca statul să implementeze o serie de reforme care să nu admită acumularea de noi datorii și deficiențe de ordin financiar. Altfel spus, vă dăm bani, dar voi fiți buni și învățați-vă să administrați rațional treburile statului, astfel încât să-i puteți rambursa la timp, cel puțin. Este o abordare absolut firească a unei instituții financiare, care trebuie să se asigure că își va primi banii înapoi. Deja este de datoria Guvernului să găsească domeniile, unde pot fi optimizate cheltuielile, unde pot fi economisiți banii, altfel spus. Și deseori acestea sunt domeniile cu un impact social puternic, precum sistemul pensiilor.

Iar sistemul pensiilor este unul din cele mai nesustenabile domenii din Republica Moldova.

Cresc transferurile din Bugetul de Stat

Din cauza că numărul angajaților, adică a contribuabililor la sistemul de pensii, e din an în an mai mic, iar numărul pensionarilor crește, acumulările la Fondul național de pensii sunt tot mai mici față de necesități cu fiecare an. Adică, pentru a plăti aceste pensii, în mare parte foarte mici, în Bugetul Asigurărilor Sociale de Stat, nu se acumulează suficienți bani, care sunt transferați de la Bugetul de Stat. Astfel, anul trecut de la Bugetul de Stat în BASS au fost transferați aproape 9,8 miliarde de lei, cu 22,8% mai mult față de anul precedent. Este vorba despre bani, care ar trebui să fie investiți în învățământ, ocrotirea sănătății, infrastructură, susținerea businessului autohton etc. Adică banii care ar trebui investiți în viitor sunt redirecționați la Fondul de pensii deoarece acesta nu face față cheltuielilor, iar statul este obligat să asigure minimul de existență pentru cetățenii săi inclusiv pentru cei de vârsta a treia.

Salariile cresc, numărul contribuabililor scade

Problema e în sustenabilitatea sistemului de pensii. La modul simplu, pentru a acumula mai mulți bani, ar trebui să avem mai mulți angajați sau salarii mai mari. La modul ideal, ar trebui să avem mai mulți angajați cu salarii mai mari. Și dacă la capitolul salarii stăm bine, atunci nu e atât de bine în ce privește numărul angajaților. Oficial, din 2017 până în 2020,salariul mediu brut pe economie în Republica Moldova a crescut de la 5 697 până la 8107 lei. Nu este, însă, o creștere motivată de progresul economiei, adică salariile au crescut mai repede decât veniturile, fapt ce afectează iarăși capacitatea de plată a statului. Totuși, salariile au crescut, iar odată cu ele, și impozitul social, care ajunge în bugetul asigurărilor sociale de stat.

De cealaltă parte, avem o reducere constantă a numărului contribuabililor. În 2020, forța de muncă a constituit 867 de mii de persoane față de un milion în 2017 și există tendința ca aceasta să scadă în continuare.

Cheltuielile Bugetului de asigurări sociale cresc cu circa două miliarde de lei anual

Pe de altă parte, numărul pensionarilor a fost în scădere în ultimul an, grație acestei reforme de majorare a vârstei de pensionare, însă mărimea pensiei a crescut. Astfel, la 1 ianuarie 2021, existau 686 251 de pensionari cu o pensie medie de 2104 lei, pe când la începutul anului 2020 erau 696 011 pensionari cu o pensie medie de 1901 lei. Astfel, avem o creștere a pensiei medii cu 200 de lei și o reducere cu circa 10 mii de persoane a numărului de pensionari.

Prin urmare cresc și cheltuielile bugetului social. Dacă în 2021 Bugetul executat al asigurărilor sociale de stat a însumat 21,6 miliarde lei, în 2020 acesta a fost de 24,2 miliarde, iar pentru anul curent se preconizează a fi cheltuită sumă de 26,4 miliarde de lei, dintre care peste 11 miliarde vor fi transferuri de la bugetul de stat.

Care ar fi soluția optimă pentru sistemul de pensii?

Acestea au fost rațiunile statului atunci când a fost decisă majorarea vârstei de pensionare. Alternativa ar fi doar micșorarea mărimii pensiilor.

Până la urmă, soluția optimă pentru sistemul de pensii este majorarea numărului de contribuabili. Acest obiectiv poate fi îndeplinit doar prin deschiderea de locuri noi de muncă și destul de bine plătite, pentru a atrage o parte din concetățenii noștri plecați peste hotare.

De asemenea, crearea unui climat intern favorabil, care să le inspire oamenilor speranța într-un viitor mai bun.

De fapt, exact aici ar trebui să caute cei nemulțumiți cauza majorării vârstei de pensionare. Managementul prost al statului pe parcursul ultimilor treizeci de ani, însoțit de delapidări răsunătoare i-au alungat din țară pe potențialii contribuabili la Fondul de pensii. Acum trebuie de făcut ca aceștia să se întoarcă, măcar parțial.

În cazul în care ai ajuns să citești acest text, înseamnă că subiectul reflectat te-a interesat. Săptămânalul „Gazeta de Chișinău” publică în paginile sale și pe pagina web a publicației articole ce reflectă un spectru larg de probleme, scrise profesionist și echidistant de jurnaliști cu experiență. „Gazeta de Chișinău” este unul din puținele ziare rămase pe piața mediatică care face jurnalism liber și corect. Nu-l lăsa să dispară! Contribuie și tu la menținerea unei publicații libere. Acum poți face un abonament oricând și de oriunde te-ai afla. Dacă abonezi un om drag la formatul PRINT, atunci redacția îți oferă gratuit, prin poșta electronică, formatul PDF al gazetei, în fiecare zi de vineri, la prima oră. Susține „Gazeta de Chișinău” printr-un abonament în format PRINT sau PDF.

ABONAMENT

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here