Calea moldovenească a drogurilor

1617
0

Republica Moldova reprezintă de ani buni un teritoriu important de tranzitare a drogurilor. Nivelul ridicat al corupţiei şi lipsa unui control asupra teritoriului din stânga Nistrului au făcut ca ţara noastră să ajungă un punct de intersectare a două căi strategice pentru traficanţii de droguri de proveniență vegetală. Este vorba de drogurile provenite din Africa, aduse pe cale maritimă în Spania, cu destinaţia finală Federaţia Rusă, şi de drogurile produse în statele Asiei de Sud, în special în Afganistan şi Iran, cu destinația Uniunea Europeană, în special Germania şi Olanda.

Susține și tu o instituție de presă liberă! Donația ta va contribui la susținerea activității noastre prin care informăm societatea echidistant și corect. Ajută-ne să promovăm adevărul, dreptatea și libertatea.

SUSȚINE

Cele mai mari capturi de droguri pe teritoriul Republicii Moldova au avut loc pe filiera Asia de Sud – Uniunea Europeană. Experţii consideră că fără protecţia unor funcţionari publici de rang înalt din Chişinău, tranzitarea drogurilor pe teritoriul Republicii Moldova nu ar fi fost posibilă.

Filiera Asia de Sud – Uniunea Europeană

Procuratura pentru Combaterea Crimei Organizate şi Cazuri Speciale a anunţat săptămâna curentă despre captura unui lot de heroină de 235 kg, cea mai mare cantitate de droguri depistată de forţele de ordine moldoveneşti de la declararea independenței Republicii Moldova. Procurorii au anunţat că drogurile au fost fabricate în Iran şi că au ajuns mai întâi în Ucraina pe cale maritimă, fiind ascunse în cărămizi. Lotul de cărămizi a fost adus în Republica Moldova sub pretextul importului de materiale de construcţie.

Deşi este o captură record de droguri, acesta nu este singurul lot de proporţii de heroină provenită din Asia de Sud, depistat pe teritoriul Republicii Moldova. Primul lot de proporţii a fost depistat în 2008, ascuns în saci cu fasole. Drogurile urmau să ajungă în Olanda. Ulterior, au fost depistate şi cantităţi mai mici, dar oricum de proporţii. De exemplu, în 2018, poliţia moldovenească a depistat un lot de 84 kg de heroină, la fel, de provenienţă asiatică, trecută peste frontiera moldo-ucraineană. În 2015, un cetăţean bulgar a fost prins la postul vamal Giurgiuleşti-Galaţi cu un lot de 127 kg de heroină. Drogurile au fost introduse pe teritoriul Republicii Moldova pe la postul vamal Giurgiuleşti-Reni.

De fapt, riscul contrabandei cu droguri la frontiera moldo-ucraineană există de-a lungul tuturor segmentelor frontierei. Şi pe teritoriul Ucrainei au fost depistate mai multe loturi de proporţii de heroină care urmau să tranziteze teritoriul Republicii Moldova pentru a ajunge în Europa de Vest.

În context, amintim despre confiscarea a 147 kg de heroină în portul Odesa pe 17 martie 2015 și despre confiscarea a 500 kg de heroină din Turcia ajunsă în portul Ilichiovsk pe 5 iunie 2015.

Analiza mai multor cazuri a condus la identificarea a două rute de transportare a drogurilor: Afganistan – Iran – Turcia – Ucraina (calea maritimă) – Republica Moldova – Uniunea Europeană (Olanda sau Germania), pe de o parte, şi Afganistan – Iran – Azerbaidjan – Georgia – Ucraina (feribot) – Republica Moldova – Uniunea Europeană (Olanda/Germania). În Afganistan se produce macul opiaceu, materia primă furnizată Iranului pentru producerea heroinei.

Urma turcească

Procurorii au anunţat că doi din cei cinci reţinuţi săptămâna trecută în cazul celor 235 de kilograme de heroină sunt cetăţeni turci. Unul din ei ar fi principalul figurant în dosarul respectiv şi îşi camuflase ilegalităţile după paravanul unei afaceri specializate în exportul materialelor de construcţie.

În mai 2018, la zece ani de la capturarea celor 200 kg de heroină ascunsă în fasole, Curtea Supremă de Justiţie i-a condamnat definitiv pe doi poliţişti moldoveni şi doi cetăţeni turci, de etnie curdă.

Unul din ei, pe nume Cernit Murat, de profesie jurist, a fost condamnat la opt ani de închisoare. Acesta a fost eliberat înainte de termen şi, la puţin timp după eliberare, a oferit un interviu pentru presă în care a pledat în continuare nevinovat şi a spus că singura probă invocată de procurori a fost apelul telefonic primit de la Karalar Murat, şoferul microbuzului în care au fost descoperite fasolele cu droguri. Acesta l-ar fi rugat să-i ofere suport juridic. Cernit Murat susţine că lucra într-un birou de avocatură şi acorda asistenţă juridică conaţionalilor săi.

Karalar Murat a fost condamnat la 13 ani de închisoare şi, la fel, a fost eliberat înainte de termen.

Practic, aproape de fiecare dată când era reţinută o captură mai mare de droguri, de fiecare dată erau implicaţi cetăţeni turci.

Sursele noastre susţin că un segment important din calea heroinei din Asia de Sud spre Uniunea Europeană ar fi controlată de familia Aydar, de etnie curdă, din Turcia, lucru cunoscut la nivel internaţional. Două piese importante din schema respectivă ar fi fost fraţii Cervet şi Mehmed Aydar. Cervet Aydar a fost reţinut cu mai mulţi ani în urmă în Azerbaidjan, unde a ispăşit o pedeapsă de 12 ani de închisoare pentru trafic de droguri.

Numele lui Mehmed Aydar figurează şi în cazul heroinei din fasole din 2008. De asemenea, amprenta lui Mehmed Aydar se regăseşte şi în alte cazuri de contrabandă cu heroină asiatică, depistate pe teritoriul Republicii Moldova. Mehmed Aydar a fost reţinut în anul 2018, în dosarul celor 38 kg de heroină. Acesta a fost găsit mort peste o perioadă scurtă în celula în care era încarcerat, din Penitenciarul nr. 13 din Chişinău. Nu avea semne de moarte violentă, iar expertiza a arătat că decesul ar fi survenit în urma unui stop cardiac.

Sursele noastre nu exclud că Mehmed Aydar ar fi fost lichidat după ce acesta ar fi încercat să negocieze cu persoane sus-puse din Chişinău care i-ar fi protejat ilegalităţile şi ar fi fost implicate nemijlocit în traficul de droguri. Aydar ar fi solicitat de la aceştia eliberarea în schimbul tăcerii sale. Aceleaşi surse susţin că şi Karalar Murat ar fi negociat eliberarea sa în schimbul tăcerii cu persoane influente de la Chişinău şi că ar fi avut mai mult noroc.

Controlul moldovenesc

Pentru ca să fie tranzitate drogurile pe teritoriul Republicii Moldova, este nevoie să fie traversate două frontiere. Acest lucru nu este chiar atât de simplu, în condiţiile când la punctele de trecere a frontierei sunt profesionişti specializaţi în depistarea drogurilor, câini antrenaţi special, utilaj modern, când există structuri specializate în combaterea traficului de droguri. Amintim că atât Uniunea Europeană, cât şi SUA au investit zeci de mii de euro şi dolari în dotarea structurilor moldoveneşti antrenate în combaterea traficului de droguri, au oferit utilaj performant şi au pregătit experţi.

Experţii susţin că acest lucru este posibil doar cu implicarea unor înalţi demnitari de stat sau persoane influente care controlează anumite structuri ale statului.

Precizăm că niciodată în dosarele de contrabandă cu heroina depistată pe teritoriul Republicii Moldova nu au figurat nume ale unor persoane influente, în majoritatea cazurilor pe post de învinuiţi figurând şoferi sau angajați ai unor depozite.

Cel mai înalt funcţionar moldovean condamnat pentru trafic de droguri este un fost şef de direcţie din Ministerul de Interne, Corneliu Savca. Poliţistul a fost condamnat de către Curtea Supremă de Justiție la 14 ani de închisoare în dosarul heroinei din 2008, după ce a fost achitat de către Curtea Supremă de Justiţie. Fostul poliţist a reuşit să dispară înainte de a fi încarcerat şi a fost dat în urmărire generală.

Noi am reuşit să-l contactăm pe Corneliu Savca pentru o declaraţie. Acesta ne-a spus că este nevinovat şi că a nimerit de două ori în plasa unor intrigi puse la cale de persoane cu adevărat influente.

Savca a declarat că prima dată a fost folosit de către fostul procuror general, Valeriu Gurbulea, care avea neînţelegeri serioase cu ministrul de Interne din perioada respectivă, Gheorghe Papuc. Pentru a-l discredita pe Papuc în faţa preşedintelui autoritar Vladimir Voronin.

Corneliu Savca susţine că a doua oară a fost ţinta răzbunării din partea judecătorului Anatol Ţurcan de la Curtea Supremă de Justiţie. Acesta ar fi fost indus în eroare pentru a se răzbuna pe anumite persoane din anturajul lui Savca. „Eu am ieşit la faţa locului imediat ce am primit informaţia pentru că acesta îmi era serviciul. Dar mai întâi i-am raportat ministrului de Interne care mi-a zis să plec acolo. Altcineva a controlat şi mai continuă să controleze filiera de contrabandă a drogurilor din Afganistan către Uniunea Europeană. Gândiţi-vă la cine a condus până nu demult Republica Moldova şi mai continuă să aibă influenţă. Este Plahotniuc. Faptul că a fost reţinut acest lot demonstrează că influenţa sa în controlul traficului de droguri a început să scadă. Totuşi mai are mulţi oameni fideli în Republica Moldova care îi fac jocurile”, ne-a declarat fostul poliţist.

Urma lui Plahotniuc

Numele lui Plahotniuc figurează în mai multe dosare şi investigaţii jurnalistice legate de traficul de droguri. În iunie 2019, autoritățile din Rusia au anunțat deschiderea unui dosar penal pentru trafic de droguri, în acesta fiind vizate mai multe nume cunoscute de la Chișinău, printre care Vladimir Plahotniuc și Constantin Țuțu. Este vorba de filiera de contrabandă cu droguri din Africa în Federaţia Rusă care ar fi fost controlată în întregime de către Plahotniuc, în care ar fi fost antrenaţi mai mulţi moldoveni.

În martie 2021, jurnalişti din România şi Bulgaria au publicat o anchetă că Plahotniuc, în complicitate cu Iurie Luncaşu, omul de afaceri care s-ar fi sinucis în august 2019, ar fi controlat cea mai puternică reţea de contrabandă cu cocaină din Columbia în Europa de Est şi în special în Federaţia Rusă.

Cât priveşte filiera din Asia către Uniunea Europeană, Plahotniuc ar fi controlat doar un anumit segment, iar în 2018 ar fi iniţiat o ofensivă de acaparare a segmentului controlat de turci.

În cazul în care ai ajuns să citești acest text, înseamnă că subiectul reflectat te-a interesat. Site-ul „gazetadechisinau.md” publică articole care reflectă un spectru larg de probleme, scrise profesionist și echidistant de editorialiști și jurnaliști cu experiență. „Gazeta de Chisinau” este o sursă de informare credibilă pe piața mediatică din Republica Moldova. Nu o lăsa să dispară! Contribuie la menținerea unei publicații libere. Acum poți face și tu o donație.

SUSȚINE