Are sau nu Diaspora dreptul la vot?

Una dintre cele mai aprige dispute din campania electorală curentă se referă – ca și cea din toamna trecută – la dreptul diasporei moldovenești de a vota. Fiind vorba despre un public tânăr, în mare parte instruit și nesupus manipulării de către posturile de televiziune și alte canale de informare filoruse ce există în Republica Moldova, diaspora votează masiv partidele și candidații de dreapta.

Spre exemplu, din cei 150 de mii de votanți în turul întâi al alegerilor prezidențiale din toamna trecută, pentru Maia Sandu au votat peste 70%, iar pentru Igor Dodon doar 3,65%. Consternat de acel rezultat, liderul socialist a declanșat împreună cu partidul său un val de atacuri virulente la adresa diasporei, numind-o electorat paralel și punând la îndoială dreptul acesteia de a participa la alegeri. Drept urmare, în turul doi, din 15 noiembrie, la secțiile de votare deschise peste hotare au reușit să voteze deja peste 260 mii de alegători dintre care aproape 93% au votat-o pe actuala președintă.

Diaspora poate oferi circa 16 mandate de deputat

De remarcat că același Igor Dodon dar și alți fruntași socialiști, ațâță în mod constant spiritele din diasporă, contestând în continuare dreptul acesteia la vot. Mai mult, Comisia Electorală Centrală, controlată de aceștia a aprobat deschiderea unui număr insuficient de secții de votare deși solicitarea a fost mult mai mare decât în toamnă dacă ținem cont de înregistrarea prealabilă.

În turul întâi al alegerilor prezidențiale din toamna anului trecut au participat 1,37 milioane de alegători. Dacă ar vota același număr în alegerile parlamentare din 11 iulie, atunci pentru un mandat de deputat ar fi nevoie de 13560 de voturi, făcând abstracție de redistribuirea voturilor. Dacă rezultatul din primul tur de astă-toamnă s-ar repeta, atunci, grație votului diasporei, Partidul Acțiune și Solidaritate, cu care se asociază imaginea Maiei Sandu, ar lua din diasporă vreo opt mandate, iar oponenții din blocul socialiștilor și comuniștilor – niciunul.

Iar dacă participarea la vot ar fi similară cu cea din turul doi, Diaspora ar oferi pentru PAS cel puțin 12 mandate de deputat din totalul de 16. De aici și încrâncenarea cu care socialiștii contestă dreptul la vot al diasporei, motivând că membrii ei nu mai locuiesc în Republica Moldova și nu trebuie să influențeze viața politică.

Și asta, deși viața economică este influențată enorm de diasporă și această influență crește.

Volum record al remitențelor din acest an

Doar în primele patru luni ale anului 2021 volumul remitențelor, care în proporție de 99% reprezintă transferuri de la moldovenii aflați peste hotare, a constituit 513 milioane de dolari, cu 144 milioane sau cu 39% mai mult decât în perioada similară a anului trecut.

Suma respectivă reprezintă un record absolut pentru Republica Moldova și este cu 7,5% sau 36 milioane de dolari mai mare decât volumul remitențelor din 2008, când a fost înregistrat recordul precedent.

Însă, potrivit unui studiu realizat de IDIS Viitorul, remitențele pe căi oficiale reprezintă doar 80% din totalul banilor trimiși de moldoveni acasă. Deci suma totală care a intrat în R. Moldova ar fi de cel puțin 640 de milioane de dolari. Acest fapt este confirmat de creșterea ofertei nete de valută din partea persoanelor fizice pe piața valutară, care în acest an va atinge nivelul maxim din ultimii șapte ani.

Dacă tendința se va menține, atunci în 12 luni volumul remitențelor intrate prin transferuri bancare ar putea fi de 1,54 miliarde de dolari, iar ținând cont și de celelalte canale de trimitere a banilor, ar fi vorba despre 1,92 miliarde de dolari sau 34 de miliarde de lei. Suma ar putea fi și mai mare, or tradițional, în a doua jumătate a anului, volumul remitențelor este mai mare decât în primele luni. Avem, deci, o influență covârșitoare asupra economiei din partea Diasporei, banii trimiși anual de aceasta fiind mai mulți decât volumul total al pensiilor plătite de către stat, care în acest an se vor cifra la 26,4 miliarde de lei.

Ritmul emigrării scade

Totuși, este de remarcat că ritmul emigrării moldovenilor peste hotare este în scădere. Cel puțin așa arată datele unui sondaj de opinie efectuat de către CBS-AXA, la comanda Institutului pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, și prezentat vineri, 11 iunie, de către expertul în politici economice al IDIS „Viitorul”, Veaceslav Ioniță.

Potrivit sondajului, în acest an, 15,2% dintre cetățenii Republicii Moldova, de peste 18 ani, spun că intenționează în următoarele luni să plece peste hotare, în scădere cu aproape 3% față de 2020 și cu 5% față de anul 2018. „15,2% înseamnă în jur de 30-35 de mii de persoane, care în acest an cel mai probabil vor părăsi teritoriul Republicii Moldova”, a explicat economistul.

Potrivit lui Ioniță, pleacă mai puțini deoarece deja nu mai are cine pleca. Pe de altă parte, calitatea vieții în Republica Moldova s-a îmbunătățit, iar în ajunul alegerilor există speranța că se va schimba și mai mult în bine.

Tinerii vor să plece cel mai mult

Tinerii de 18-29 de ani sunt cei care vor să plece cel mai mult peste hotare – 28%, cu aproape 1% mai mult decât acum un an, însă cu circa 2% mai puțini decât în 2018. Apoi urmează cei de vârsta 30-44 de ani – 18,1%. „În privința tinerilor situația cum a fost una extrem de tristă, așa a rămas – extrem de tristă. Practic, fiecare al treilea tânăr spune că vrea să plece peste hotare și decizia lui timp de cinci ani nu s-a schimbat. Tinerii, cum spuneau acum cinci ani că vor să plece, exact așa spun și acum. Este cel mai stabil grup care nicidecum nu vede soluția existenței aici, în Republica Moldova”, a afirmat Veaceslav Ioniță.

Sondajul mai arată că avem o diferență destul de puternică legată de intenția de a pleca peste hotare în funcție de sexul respondentului. Dacă în rândul femeilor avem 12%, care au spus că ar dori să plece în viitorul apropiat, atunci în cazul bărbaților această cifră este de aproape 19%.

Locuitorii de la sate, expuși mai mult migrației

Totodată, există o diferență între dorința de a pleca peste hotare în funcție de traiul respondentului. Astfel, 13,2% din populația de la orașe sunt expuse dorinței de a părăsi Republica Moldova și, respectiv, 17% din populația care trăiește la sate.

„Migrația de bază în Republica Moldova are loc din contul celor care trăiesc la sate. Ca rezultat, avem o depopulare puternică a zonelor rurale”, a mai spus expertul în politici economice.

Vocea Diasporei devine mai puternică în alegeri

Ioniță crede că, în acest an, la alegerile parlamentare anticipate, moldovenii de peste hotare vor avea cea mai puternică voce din istoria Republicii Moldova. Dacă la alegerile precedente aceștia votau și decideau 3-4 mandate, în acest an vor avea un impact de cel puțin 10-11 mandate. „Cei din diasporă au o tendință de activism civic din ce în ce mai mare. Dacă în 2015, doar 6% din cei aflați peste hotare au mers la vot, în 2020 aproape 32% dintre cetățenii noștri aflați peste hotare și-au exprimat interesul de a vota”, a conchis expertul.