Chișinăul cere permisiunea Tiraspolului de a deschide secții de vot la Bender și Corjova. Experți: Inadmisibil și extrem de periculos

Autoritățile de la Chișinău nu renunță la controversata idee de a deschide secții de votare destinate locuitorilor din Transnistria în două localități controlate de regimul separatist de la Tiraspol – la Bender și Corjova. Mai mult, vicepremierul pentru Reintegrare, Olga Cebotari, i-a adresat la sfârșitul săptămânii trecute o scrisoare oficială pretinsului ministru de externe de la Tiraspol, Vitali Ignatiev, cu solicitarea de a admite desfășurarea alegerilor anticipate din 11 iulie în localitățile situate în Zona de Securitate de-a lungul Nistrului. Demersul este calificat de analiști ca inadmisibil, iar documentul propriu-zis, publicat de Jurnal TV, conține grave carențe semnalate de experți.

În opinia analistului politic Nicolae Negru, e absurd, rușinos și dezonorant să ceri unui lider separatist permisiunea să deschizi secții de votare pe propriul teritoriu.

El mai observă că Olga Cebotari nu formulează în scrisoarea sa nici una dintre condițiile necesare pentru asigurarea unui scrutin liber și corect în cadrul secțiilor ce vor fi deschise pentru locuitorii din Transnistria. Este vorba despre accesul observatorilor și al jurnaliștilor în regiune, dar și al tuturor concurenților electorali. „Dacă Dodon și comunisto-socialiștii se pot întâlni cu alegătorii transnistreni, după cum scrie presa, această posibilitate trebuie să li se ofere și celorlalte partide. Dacă nu e posibil, atunci trebuie să se renunțe la deschiderea acestor secții de votare. Trebuie să se renunțe și dacă pentru deschiderea lor e nevoie de permisiunea separatiștilor, fiindcă solicitarea unei asemenea permisiuni înseamnă recunoașterea dreptului lor asupra teritoriului nostru, adică recunoașterea separatismului”, subliniază Nicolae Negru, într-un editorial pe „Ziarul Național”.

Obiecții similare are și fostul viceprim-ministru pentru Reintegrare, Alexandru Flenchea. Pe lângă aceasta, el subliniază că Olga Cebotari îi cere lui Ignatiev „să informeze Chișinăul cu privire la decizia luată”.

„Deci, atenție, decizia despre deschiderea și funcționarea acestor secții este lăsată la discreția lui Ignatiev. Or, dacă tot te ambiționezi să deschizi secții de votare într-o zonă necontrolată, în acest caz procedezi ca un stat suveran și independent – informezi administrația regiunii despre decizia luată de Comisia Electorală Centrală și nu mai e loc de aprobări și decizii care să fie luate la Tiraspol. Ca să nu mai zic că nu este Ignatiev cel care ia asemenea decizii”, a declarat Flenchea pentru „Gazeta de Chișinău”.

Fostul viceprim-ministru pentru Reintegrare insistă de asemenea și asupra unui șir de riscuri de securitate pe care le generează intenția de a deschide secții de votare într-o zonă necontrolată de autoritățile constituționale.

„Vorbim despre un oraș (Bender – n.red.) cu o concentrație foarte mare de oameni în uniforme, înarmați, de milițieni, pacificatori, unitate militară a regiunii transnistrene dislocată în oraș.

Vorbim despre riscuri electorale, despre riscul fraudării. Expunem într-o zonă pe care nu o controlăm efectiv șase mii de buletine de vot, 4-5-6 – câte or fi – de ștampile „Votat”, liste de alegători cu date personale. Plus și riscuri pentru securitatea informațională a R.Moldova. Calculatoarele care vor fi utilizate de membrii birourilor electorale vor fi conectate la sistemul informațional de stat al R.Moldova prin intermediul singurului provider de internet din regiune – InterDnestrCom – o companie controlată de Sheriff. Riscurile de compromitere a sistemelor informaționale ale R.Moldova sunt extrem de mari”, accentuează Alexandru Flenchea.

Menționăm că o scrisoare cu conținut similar, semnată de Ion Solonenco, șeful delegației moldovenești în CUC, și de alți patru membri, cu excepția reprezentantului SIS, a fost adresată delegației transnistrene, precum și celorlalți participanți – din partea Moscovei, Kievului și OSCE.

Amintim că decizia de a suplimenta secțiile de votare pentru locuitorii din Transnistria – 44 față de 42 la alegerile prezidențiale din 2020 – a fost luată de CEC la 5 iunie, în aceeași zi când a refuzat să majoreze numărul secțiilor destinate alegătorilor din diasporă.

Inițiativa a fost a secretarului CEC, fostul socialist Maxim Lebedinschi.

Ulterior, președintele CEC, Dorin Cimil, a sugerat că această hotărâre ar putea fi revizuită, în special în legătură cu avizul negativ al SIS. De cealaltă parte, Lebedinschi a declarat că „a aflat din presă” despre îngrijorările SIS și a lăsat să se înțeleagă că va renunța la înființarea secțiilor de la Bender și Corjova doar dacă împotrivă se va pronunța CUC.