Curtea de Apel (CA) Chișinău a amânat sâmbătă, 12 iunie, pentru a treia zi consecutiv să ia o decizie cu privire la hotărârea CEC de a deschide un număr de doar 146 de secții de votare în străinătate. Contestația mai multor partide, care cer anularea acestei decizii, pentru că limitează dreptul la vot al cetățenilor R.Moldova din diasporă, va fi repartizată aleatoriu luni, 14 iunie, unui alt complet de judecată, „în scopul examinării cererii de recuzare”, conform informației ce apare pe portalul național al instanțelor de judecată.
Susține și tu o instituție de presă liberă! Donația ta va contribui la susținerea activității noastre prin care informăm societatea echidistant și corect. Ajută-ne să promovăm adevărul, dreptatea și libertatea.
SUSȚINE
Se întâmplă după ce, pe parcursul zilelor trecute, mai multe cereri de recuzare in corpore sau în privința unor anumiți magistrați din completul format din Anatolie Minciună, Ion Muruianu și Ecaterina Palanciuc au fost respinse în repetate rânduri.
Astfel, doar pe parcursul zilei de vineri, în timpul unei ședințe care a durat 10 ore, judecătorii au respins două cereri de recuzare.
Una dintre acestea a fost înaintată cu o zi mai devreme, după ce magistrații de la Curtea de Apel au refuzat să ceară, la solicitarea avocaților, un aviz consultativ al plenului Curții Supreme de Justiție (CSJ).
Menționăm că reprezentanții partidelor care au contestat la CA Chișinău decizia CEC cu privire la numărul secțiilor din străinătate – blocul electoral „Renato Usatîi”, Platforma DA, PAS, AUR și PUN – au semnalat anterior faptul că judecătorii incluși în completul care a examinat această cauză au un statut extrem de controversat. Anatolie Minciună, bunăoară, este unul dintre magistrații care au decis excluderea formațiunii lui Renato Usatîi din cursa electorală la parlamentarele din 2014. Iar Ion Muruianu, a cărui carieră a cunoscut o ascensiune fulminantă în perioada guvernării comuniste, când a ajuns și președinte la CSJ, s-a făcut celebru numindu-i pe jurnaliști „câini turbați”.
Amintim că, acum o săptămână, pe 5 iunie, CEC a decis deschiderea a doar 139 de secții de votare peste hotare – un număr egal cu cel de la prezidențialele din 2020. Propunerea a venit de la secretarul CEC, fostul socialist Maxim Lebedinschi, chiar dacă în proiectul inițial figura cifra de 164, iar Ministerul de Externe a dat asigurări că poate garanta buna desfășurare a alegerilor anticipate din 11 iulie în 190 de secții de peste hotare. Decizia CEC a provocat un val de critici foarte dure atât din partea experților, cât și a politicienilor și oficialităților. Ministerul de Externe și premierul interimar Aureliu Ciocoi, bunăoară, s-au arătat „nedumeriți” de această decizie. De asemenea, membrii și simpatizanții partidelor contestatare au organizat două zile consecutiv proteste la sediul CEC.
Drept urmare, CEC și-a revizuit decizia cu privire la numărul secțiilor de votare de peste hotare, acceptând majorarea acestuia, însă numai cu 7 – de la 139 la 146 de secții.
Această nouă hotărâre a fost catalogată chiar de către unul dintre membrii CEC, Dumitru Pavel, ca „o soluție pentru a spăla murdăria făcută de CEC”.
În cazul în care ai ajuns să citești acest text, înseamnă că subiectul reflectat te-a interesat. Site-ul „gazetadechisinau.md” publică articole care reflectă un spectru larg de probleme, scrise profesionist și echidistant de editorialiști și jurnaliști cu experiență. „Gazeta de Chisinau” este o sursă de informare credibilă pe piața mediatică din Republica Moldova. Nu o lăsa să dispară! Contribuie la menținerea unei publicații libere. Acum poți face și tu o donație.
SUSȚINE
