Secții de vot la Tighina și Corjova: Operațiunea Moscovei pentru fraudarea alegerilor din R.Moldova

Decizia CEC de a deschide trei secții de votare în localități necontrolate efectiv de autoritățile constituționale – două la Bender și una la Corjova, raionul Dubăsari – camuflează intenția Rusiei de a frauda alegerile anticipate din R.Moldova în folosul favoriților săi socialisto-comuniști. De această părere sunt mai mulți analiști și politicieni, care arată că un eventual acord al administrației separatiste de la Tiraspol de a accepta funcționarea unor secții acolo unde altă dată s-a opus categoric, inclusiv cu forța, trădează implicarea directă a Moscovei, singura în stare să determine o asemenea „bunăvoință”. Deputatul Platformei DA, Chiril Moțpan, afirmă chiar că deține informații conform cărora liderul separatist Vadim Krasnoselski a și primit indicații directe în acest sens.

Cu toate acestea, premierul interimar, Aureliu Ciocoi, afirmă că cele două localități se află „sub administrație comună” și susține că alegerile s-ar putea desfășura la Bender și Corjova dacă CEC va obține acordul misiunii OSCE, al Comisiei Unificate de Control (CUC) și al pretinselor autorități de la Tiraspol.

Deschiderea celor trei secții este ilegală, argumentează deputatul PAS, Sergiu Litvinenco, care citează Articolul 32, alin. 3, litera „a” din Codul Electoral: „Secțiile de votare se vor deschide în unitățile administrativ teritoriale aflate sub controlul constituțional al autorităților R.Moldova aflate atât pe malul stâng, cât și pe malul drept al Nistrului”.

El invocă, de asemenea, avertismentul SIS asupra unor riscuri la adresa securității naționale ce decurg din decizia CEC.

De această dată, însă, ar putea funcționa o altă logică, sugerează analiștii politici. Potrivit acestora, Tiraspolul ar putea admite funcționarea celor trei secții, permițând astfel denaturarea rezultatului final al anticipatelor. Astfel, la secțiile din aceste localități, în care nu poate fi asigurat un control eficient din partea autorităților constituționale, dar nici activitatea observatorilor, va putea fi organizat nestingherit transportul organizat al alegătorilor din Transnistria, cărora li se va sugera cu cine să voteze. Există riscul „caruselului electoral”, adică votul în mai multe secții pe rând, și chiar trucarea numărătorii buletinelor de vot în ziua alegerilor.

„Cum poți să faci alegeri într-o zonă din R.Moldova unde nu funcționează legea R.Moldova, cum poți să faci alegeri acolo unde nu sunt respectate elementarele norme democratice? Chiar dacă aceste secții vor aduce 15 mii de voturi, ei chiar cred că aceste voturi ar putea să determine victoria forțelor care mizează pe acest lucru? Este evident că deschiderea acestor secții de votare creează precedente foarte periculoase”, spune Anatol Țăranu.

Și deputatul PAS, Oazu Nantoi, atrage atenția la faptul că problema e nu în participarea la vot a alegătorilor din stânga Nistrului. „Problema e în organizarea transportării masive și coruperea turmei electorale, membrii căreia, chiar și cu acte de cetățeni ai RM, n-au nimic comun cu noțiunea de „cetățean”. Prin urmare,  se cere de căutat ac de cojoc pentru organizatorii acestui exercițiu criminal de fraudare a alegerilor”, accentuează politicianul.

„Nu este altceva decât un element al planului întreg al lui Igor Dodon. Pe de o parte, să fie gâtuit votul diasporei, pe de altă parte, să fie asigurat numărul maxim pentru forțele antieuropene”, comentează deputatul Platformei DA, Alexandr Slusari.

Pe fundalul acestor avertismente, însă, CEC, care s-a întrunit joi, 10 iunie, într-o ședință extraordinară, inclusiv pentru a discuta modificarea hotărârii cu privire la numărul și amplasarea secțiilor de votare destinate locuitorilor din Transnistria, a amânat examinarea acestui subiect.

Și, tot joi, Curtea de Apel Chișinău a declarat inadmisibilă contestația depusă de Platforma DA cu privire la aceeași hotărâre.

Amintim că decizia de a suplimenta secțiile de votare pentru locuitorii din Transnistria – 44 față de 42 la alegerile prezidențiale din 2020 – a fost luată de CEC sâmbătă, 5 iunie, în aceeași zi când a refuzat să majoreze numărul secțiilor destinate alegătorilor din diasporă.

Inițiativa a fost a secretarului CEC, fostul socialist Maxim Lebedinschi.

Ulterior, președintele CEC, Dorin Cimil, a sugerat că această hotărâre ar putea fi revizuită, în special în legătură cu avizul negativ al SIS. De cealaltă parte, Lebedinschi a declarat că „a aflat din presă” despre îngrijorările SIS și a lăsat să se înțeleagă că va renunța la înființarea secțiilor de la Bender și Corjova doar dacă împotrivă se va pronunța CUC.

Amintim în acest context că la alegerile parlamentare din 2019 structurile paramilitare ale regimului separatist de la Tiraspol au sechestrat tehnica de calcul și alte bunuri destinate secției de votare din satul Hagimus, raionul Căuşeni. Cu referire la comuna Corjova din raionul Dubăsari, SIS atenționează că administrația de la Tiraspol o cataloghează drept cartier al orașului Dubăsari, context în care se opune vehement, inclusiv cu aplicarea forței, oricăror activități electorale desfășurate de autoritățile constituționale. La fiecare scrutin de până la anul 2011, miliția și grupul de așa-ziși „apărători transnistreni” blocau accesul spre secția de votare, fiind înregistrare cazuri când aceasta a fost vandalizată în ziua votării. Ulterior, pentru evitarea destabilizărilor, autoritățile au decis mutarea secției din Corjova în satul Cocieri.