Cu(cu)iul lui Pepelea

Terestrul și Extraterestrul

Se întâlnește Omul Anului (Pașa Parfeni) cu Omul Secolului (Vladimir Voronin).

– Bună, eu am refuzat titlul meu, acordat de VIP Magazin, dumneata?…

– Eu nu-l refuz, îl dăruiesc. Lui Dodon!

– Și mata cu ce rămâi?

– Eu aștept altul, mai important. Omul Mileniului!

Ion Diviza

********************************************************************

Epigrame

Urmare a solidarității rusești

Fiindcă-mparte ca un frate

În toate țările dreptate,

Nu are Putin nicio vină

Că-n țara lui e-așa puțină!…

Clarviziune

Gândeam și eu mai înainte

Că viața-ncepe când ai minte,

Dar văd, când beau un vin mai tare,

Că-ncepe de la trei pahare.

Efectul învăţăturii

L-a îndemnat un nea cutare

Pe individul cel tembel

Să-şi pună capul în mişcare

Şi-acuma… flutură din el.

Copiilor mei

Cu ce a fost și am avut,

V-am ridicat și v-am crescut,

Dar foarte greu v-am educat,

Că tare mi-ați mai semănat!…

Gheorghe BÂLICI

Rondelul viitorilor aleși

Scrutinul nu e prea departe,

Iar visul roş sau tricolor

Deja vedem cum ne împarte

Felii de falnic viitor.

Doar nouă ne va face parte

Deşteptul de alegător,

Scrutinul nu e prea departe

Iar visu-i roş sau tricolor.

Şi iar bufni-vor oale sparte

De capul nostru sau al lor

Pe când aleșii au să poarte

Cununi de voturi din popor.

Scrutinul nu e prea departe.

Ion DIVIZA

********************************************************************

Bibliodicţionar

ALFABETIZARE = Acţiune care se încheie atunci când un om a învăţat toate tastele calculatorului.

BEST-SELLER = Cartea pe care o împrumuţi unui prieten şi pe care n-o mai vezi înapoi niciodată.

BIBLIOTECĂ = Piesă de mobilier cu multe rafturi pe care sticlele stau înşirate precum cărţile.

CARTE = Un fel de iubită pe care, dacă nu pui mâna, lumea va considera că eşti prost.

CITITOR PASIONAT = Bărbat care iubeşte atât de mult lectura încât a împrumutat şi bibliotecara.

FABULIST = Zoolog evoluţionist care susţine că boii, porcii şi măgarii s-au făcut oameni.

INSPIRAŢIE = Act fiziologic prin care poeţii îşi trag în piept consoartele cu ajutorul muzelor.

PRINCEPS = Naşterea primei ediţii a unei opere; a patra ediţie se numeşte forceps.

ROMAN-FLUVIU = Ceea ce se obţine atunci când un prozator logoreic este mut.

TOM = Degeţelul cu care se întorc foile unei cărţi de poveşti pentru adormit femeile copilăroase.

TRATAT = Autor de manuale care posedă asigurare medicală.

TRILOGIE = Logosul pe care-l ţine soţia atunci când ajungi acasă la trei dimineaţa.

VOLUMUL ÎNTÂI = Aspectul unui bărbat înainte de căsătorie, adică atunci când volumul său n-avea burtă.

ZICĂTOARE = Femeie devenită proverbială pentru că zice tot timpul ceva.

Mihai FRUNZĂ, Brăila

********************************************************************

Proză scurtă

Metode pedagogice

Tare-i bine, când discuţi cu cineva, să cântăreşti fiecare vorbă, până a o spune, şi să te fereşti să nu pui omului degetul pe rană.

Ştia asta şi moş Gheorghe Cioplilă, însă nu ştiu cum se făcea că, vrând să oblojească rana cuiva, ieşea tocmai de-a-ndoaselea: mai trântea un pumn de sare.

Nu demult, moş Gheorghe avu nevoie să tragă un bec în podul şurii, unde plănuia să păstreze ciocălăiele şi, cât se rugă de electricienii din colhoz, nimeni nu voia să se apuce. Simţeau ei că mare câştig n-or avea cu el şi, decât să lucreze pe gratis, mai bine să şadă degeaba.

Cu mare greu îl îndoi moşul pe unul, Ion Samoilă, care, dacă era telefonist, se pricepea şi el la sârme.

Ion se apuca cu plăcere de aşa trebi, pentru că, fiind la un pas de pensie, nu prea era solicitat de consăteni. Nu-i vorbă că mulţi se fereau nu de vârsta lui, ci de caracterul lui de om greoi.

După ce făcu lucrarea, telefonistul fu poftit în casă la un pahar de vorbă şi o bucăţică de ce-a dat Dumnezeu. Nu refuză, căci ştia el ce ştia: de aceea şi acceptase să-l ajute pe bătrân.

Cum goliră câte trei pahare, amândoi prinseră stuchit la furcă, mai ales moş Gheorghe, care începu să-l laude pe Ion Samoilă şi pe tot neamul lui, vrând să-l ia cu vorbă bună şi să scape mai ieftin la plată. Poate chiar numai cu aldămaşul, mai ştii?…

Din vorbă în vorbă, au ajuns de l-au pomenit cu un cuvânt bun şi pe fratele mai mare al lui Ion, răposat vreo zece ani în urmă.

— Iată eu, zise moş Gheorghe, îngroșând lauda, vreau să spun că fratele tău mai mare, Neculai, Dumnezeu să-l ierte, a fost cel mai gospodar şi cel mai deştept dintre voi toţi.

Ehe-he-he-e! Atâta i-a trebuit! Ion Samoilă tocmai săltă pe scaun şi se aprinse chibrit, nu alta:

— Cum? Adică eu îs mai prost decât frate-meu? Ia lasă-mă, te rog, că n-a mai fost el chiar atâta de deştept! Iată eu ţi-am tras matale un bec în pod, dar pe el l-ar fi dus capul să facă treaba asta? Nu l-ar fi dus!

Telefonistul continuă comparaţiile făcând spume la gură. Stăpânul casei vru să mai zică ceva, dar nu era când.

— Şi nici gospodar n-a mai fost el chiar aşa de mare, cum îl crezi matale, că nu l-am prea văzut cu sapa-n mână. Tot pământul îl lucrau băieţii lui. Încă să vezi mata cum îi trimitea el la lucru! Îi striga, le arăta sapele şi le spunea: „Măi Vasile, Gheorghe, Ion! Duceţi-vă la vie în Cornişor şi până la amiază să fie totul prăşit! Şi să prăşiţi, maiul vostru, ca lumea, nu de mântuială, cum aţi prăşit fasolele, căci vă ştiu eu, numai de hârjonit sunteţi buni. Şi întotdeauna tu, măi Vasile, începi primul!” şi – pliosc! – o palmă lui Vasile. Dar tu, măi Ion, eşti mai mare, da’ te uiţi în gura lui şi te iei după dânsul!… şi – pliosc! – şi lui Ion un zdupac. „Aţi înţeles, Dumnezeul mamei voastre, cum să lucraţi!? De ce tăceţi, măi, ori poate n-aţi înţeles? Ia să vă lămuresc eu mai bine!”. Şi când îi lua la bătut cu pumnii, cu picioarele, cu băţul, cu ce-i nimerea sub mână şi aşa-i scotea din ogradă şi-i trimitea la lucru, bătuţi dinainte, de ieşeau băieţii ceia pe poartă plângând, de mai mare mila. Apoi să-mi spui mata: aista era om deştept? De la bătăile celea Vasile şi azi e surd de-o ureche… Eu, mulţumesc lui Dumnezeu, am doi băieţi: unul însurat la Tiumen, altul a rămas în armată; fata-i măritată pe la BAM, nu ştiu pe unde… Dar nu i-am calicit în bătăi ca frate-meu. Da’ mata zici…

— Îi drept, da-a!, zise moş Gheorghe împăciuitor, umplând paharul şi cugetând: oare cam ce metode de educaţie, deosebite de ale lui frate-său, o fi folosit Ion Samoilă cu copiii lui, de a umplut lumea cu dânşii?…

Valeriu BULAT