De ce se scumpește benzina și motorina

296
0

Câteva companii petroliere au scumpit la începutul săptămânii curente benzina și motorina, în medie cu 50 de bani pentru un litru. Drept urmare, un litru de benzină A95 (cea mai consumată) a ajuns să coste 20,40 – 20,45 lei, după ce ultimele două săptămâni prețul a variat între 19,90 – 19,95. În cazul motorinei, prețul a ajuns la 16,70 – 16,80 lei față de 16,25 – 16,30 lei.

Companiile, dar și specialiștii de pe piață explică noua majorare de preț prin scumpirea în ultima lună cu circa 5% a produselor petroliere la bursele internaționale.

Potrivit cotațiilor Platts, dacă acum o lună o tonă de benzină costa 620-630 de dolari, în prezent prețul a ajuns la 660 de dolari. În cazul motorinei, avem o scumpire și mai mare – cu circa 50 de dolari pentru o tonă, până la 575 de dolari.

În consecință, costul mediu de achiziție angro (cu TVA) a unui litru de benzină a crescut cu circa 50 de bani, iar al unui litru de motorină – cu peste 70 de bani, explică reprezentanții companiilor petroliere.

Vicepreședintele Parlamentului, Alexandr Slusari, nu este de acord cu aceste calcule și susține că companiile petroliere acționează de comun acord cu bună știință.

„Până la anticipate ne putem aștepta că benzina va costa 25 de lei fără a primi vreo justificare. ANRE nu se grăbește să aplice noua metodologie de calcul, iar Consiliul Concurenței – să amendeze petroliștii. O gașcă de companii acționează deschis în mod concertat și ne țin de proști. Chiar vom răbda acest dezmăț până la 11 iulie?”, se întreabă Slusari, insinuând că ar fi vorba despre o scumpire cu tentă electorală.

Cât de corectă e plafonarea prețurilor

De menționat că recent a fost adoptată și promulgată de către președintele Maia Sandu noua metodologie de calcul a prețurilor la carburanți. Documentul prevede norme noi de calculare și aplicare a prețurilor la motorină și benzină, acestea fiind stabilite în funcție de fluctuațiile existente la bursele internaționale și regionale. Astfel, s-a revenit la practica anilor 2016-2018, când ANRE (Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică), o dată la două săptămâni, stabilea prețuri plafon la benzină și motorină.

În 2019, după mai multe proteste ale automobiliștilor, nemulțumiți de creșterea prețurilor, s-a renunțat la această practică.

Autorul proiectului noii metodologii, propusă de deputatul neafiliat Alexandru Oleinic a spus că noile modificări vor contribui la crearea unui mediu concurențial mai echitabil pe piață, în special pentru micile companii iar reglementarea nu va permite companiilor mari să dicteze prețurile. Astfel, potrivit lui Oleinic, va fi exclusă concurența neloială și înțelegerile de cartel.

Pe de altă parte, expertul în energetică Sergiu Tofilat încă în luna februarie a declarat că este greșit să se recurgă la plafonarea prețurilor or aceasta este o practică sovietică, care nu aduce nimic bun pieței și competitivității.

Potrivit acestuia, problema constă în faptul că prețurile de import la carburanți variază mai mult decât cele la pompă. În plus, atunci când scad prețurile de import, prețurile la pompă nu se modifică. Astfel, Tofilat dă de înțeles că, deși carburanții sunt importați la prețuri diferite, această diferență nu se resimte și în prețul la pompă. Astfel, se ajunge la concluzie că ar fi vorba despre o înțelegere de cartel, adică ar fi vorba despre o practică anticoncurențială de care trebuie să se preocupe Consiliul Concurenței.

Ce spune Consiliul Concurenței

Într-un raport făcut public la începutul anului curent, autoritatea respectivă spune că după aproape doi ani de monitorizare, a ajuns la concluzia că operatorii pieței reacționează aproape imediat la creșterea cotațiilor petroliere și, respectiv, majorează prețul produselor petroliere la stațiile de alimentare.

În schimb, se rețin cu mult când e vorba de reducerea prețului, atunci când aceste cotații sunt în scădere. Deci, reacția pieței la modificarea cotațiilor nu este consecventă.

În luna ianuarie, Consiliul Concurenței a constatat unele semne de coordonare a prețurilor, deoarece companiile le-au majorat la fel, cu 6-7%, cu o diferență de 1-2 zile. Același lucru s-a mai întâmplat în ultimii doi ani.

Totuși, concluzia nu permite sancționarea companiilor or pentru aceasta Consiliul are nevoie de dovezi mult mai directe, spre exemplu înregistrarea audio a unui consiliu al companiilor, care decid să fixeze un preț oarecare. Sau, recunoașterea vreunui factor de decizie a unei companii că a participat la o înțelegere de cartel. Evident, astfel de dovezi sunt practic imposibil de obținut de către Consiliul Concurenței iar concluzia lor nu are nicio valoare deși este una justă.

Dacă facem comparație cu ce se întâmplă în România..

 Așa cum aproape toată benzina consumată în Republica Moldova este adusă din România, ar fi logic să facem o comparație a evoluției prețurilor la carburanți cu ce se întâmplă peste Prut.

În ultimele șase luni, spre exemplu, la Chișinău benzina s-a scumpit cu 5,05 lei sau cu 33%.

În aceeași perioadă, în România scumpirile au fost de 19% sau cu 88 de bani românești, adică aproximativ 3,8 lei moldovenești. Diferența este de peste 13 puncte procentuale și 1,2 lei moldovenești. În schimb anul trecut, pe timp de pandemie, în perioada martie-mai, în România benzina s-a ieftinit cu 22% sau  cu 1,3 lei românești sau 5,7 lei moldovenești.

În aceeași perioadă, în Moldova ieftinirea a fost de doar 16% sau mai puțin de trei lei moldovenești.

Lege slabă dar necesară

Până la urmă, președinta Maia Sandu a promulgat Legea cu privire la plafonarea prețurilor la produsele petroliere, deși recunoaște că e una slabă. Șefa statului a menționat că va recomanda deputaților să modifice prevederile care se referă la modul de plafonare a prețurilor la gaz lichefiat, să racordeze legea la standardele de calitate, să corecteze formula utilizată în lege, în care se face confuzie între volum și masă.

„Promulgarea legii este un semnal dat jucătorilor de pe piață, instituțiilor menționate și politicienilor care apără interesele unor grupuri că scumpirile nejustificate și îmbogățirea ilegală a unor persoane pe spatele celor mulți nu mai sunt tolerate. Vom face ordine în instituțiile statului și vom asigura respectarea regulilor de către toți”, a afirmat președinta.

Preluarea textelor de pe pagina www.gazetadechisinau.md pentru formatul online se face în limita a 1.000 de semne, cu indicarea linkului activ către articolul preluat.

Instituțiile de presă, care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar edițiile tipărite vor indica „Gazeta de Chișinău” și autorul informației. Materialele de presă sunt protejate de Legea privind dreptul de autor și drepturile conexe și de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here