UE/ Soluții la sat: cum pot fi utilizate apele uzate, după epurare

1167
2
Doi săteni stau la sfat la Mărdăreuca, comuna Boșcana, r-l Criuleni. Foto: Natalia Munteanu

Fără apeduct, fără canalizare și cu toaletele în curte. Așa trăiesc majoritatea oamenilor din localitățile Republicii Moldova. Beau apă din fântâni, care deseori nu este potabilă, se spală în lighean și aruncă apele uzate în haznaua din grădină.

Susține și tu presa! Abonează-te la o sursă de informare independentă. Acum e simplu, intră pe

ABONAMENT

Există soluții, iar pentru implementarea acestora unele sate au reușit să atragă resurse financiare de la Uniunea Europeană (UE). Un exemplu este Centrul Cultural Colibași, r. Cahul, unde va fi pusă în funcțiune o mini stație de epurare de tip ecologic. După epurare, apele uzate vor fi întrebuințate pentru irigarea parcului din localitate. Prețul stației de epurare este de 78.000 de lei.

Colibași, r-l Cahul. Stația de epurare

Aceasta e singura stație de epurare de tip ecologic care permite reutilizarea apei pentru irigare. În instalație sunt omorâte toate bacteriile nocive, inclusiv bacteria e-coli. Stația funcționează pe baza principiului organismului viu”, spune Victoria Matveev, președinta Asociației „Inteco” din Colibași.

În incinta Centrului Cultural Colibași activează în total peste 100 de persoane, plus cititorii bibliotecii și cele peste 600 de persoane care vin la evenimentele culturale organizate în localitate, aflăm de la Victoria Matveev. Capacitatea stației de epurare e de două tone de apă pe zi. Satul Colibași are șase mii de locuitori.

Deșeuri care ard în curtea unei gospodării din Mărdăreuca

De la hazna la canalizare

Voluntarii Asociației „Inteco” le vorbesc oamenilor despre impactul apelor uzate asupra sănătății lor, de câți bani au nevoie pentru o astfel de instalație și în cât timp își răscumpără investiția. „E mai ieftin decât haznaua. În sat deja trei gospodării și-au cumpărat mini stații de epurare”, povestește Victoria Matveev.

Fântână pe malul râului Ichel, la Mărdăreuca

La Mărdăreuca, r. Criuleni, locuitorii beau apă din fântâni arteziene deoarece n-au apeduct. „Apele uzate se duc în groapă, vine mașina, le absoarbe și le duce unde trebuie. La noi groapa are burlane, nu se duce apa în pământ”, susțin Mihail și Alexandru, doi săteni pe care i-am întâlnit pe malul râului Ichel.

Nicolae ne-a spus că „în primii patru ani nu cheamă autospeciala de evacuare a apelor uzate, deoarece aceasta se scurge în sol”. Alt bărbat consideră că „apele uzate poluează dacă nu există sistem de canalizare și stație de epurare. Construcția sistemului de canalizare nu depinde de oameni, deoarece e proiect mare și scump”.

Gunoi pe râul Ichel

Așa ne-au învățat”

Cum să nu acționeze asupra solului dacă sunt ape uzate?! Nu le evacuez deloc. Când e secetă se duc în sol. Evacuarea apelor uzate e scumpă: 700 de lei. Apele tot pe șes ajung, nu la stația de epurare. Dacă la oraș nu-i poți da de capăt, la sat – nici nu se discută. Uite așa trăim. Peste tot e la fel, deoarece așa ne-au învățat. Așa a fost jugul”, zice Alexandru din satul Hrușova, Criuleni.

Râul Ichel. Satul Chetroasa, comuna Hrușova, r-l Criuleni

Apele uzate din haznalele hidroizolate trebuie să fie evacuate de câteva ori pe lună, precizează Eduard Popa, inventatorul stației de epurare de tip ecologic, care a fost brevetată în 2016. „Oamenii nu înțeleg că în fiecare zi răsuflă amoniac și alte substanțe de la haznaua din curte”, explică Eduard Popa.

O autospecială are capacitatea să absoarbă 3,5 tone. „Aceste autospeciale aruncă toată „chimia” pompată pe câmpiile din apropierea localității. Dacă s-ar duce la stația de epurare, ar costa în loc de 350 de lei cel puțin 500 de lei. Reiese că pentru a construi o hazna trebuie circa 10.000 de lei plus întreținerea lunară pentru vidanjare – 1.400 de lei. Așa e corect și în numele legii scrise și nescrise”, spune Eduard Popa.

Stația de epurare Colibași este construită grație unui grant acordat prin proiectul „Abilitarea cetățenilor din Republica Moldova” (2019-2021), finanțat de UE și implementat de Agenția de Cooperare Internațională a Germaniei (GIZ Moldova).

În cazul în care ai ajuns să citești acest text, înseamnă că subiectul reflectat te-a interesat. Săptămânalul „Gazeta de Chișinău” publică în paginile sale și pe pagina web a publicației articole ce reflectă un spectru larg de probleme, scrise profesionist și echidistant de jurnaliști cu experiență. „Gazeta de Chișinău” este unul din puținele ziare rămase pe piața mediatică care face jurnalism liber și corect. Nu-l lăsa să dispară! Contribuie și tu la menținerea unei publicații libere. Acum poți face un abonament oricând și de oriunde te-ai afla. Dacă abonezi un om drag la formatul PRINT, atunci redacția îți oferă gratuit, prin poșta electronică, formatul PDF al gazetei, în fiecare zi de vineri, la prima oră. Susține „Gazeta de Chișinău” printr-un abonament în format PRINT sau PDF.

ABONAMENT

2 COMENTARII

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here