Veteran al Armatei Române, refugiat în ’40 din cauza lui Andrei Plahotniuc: „Era un mare rău”

6280
1

Ajuns la respectabila vârstă de 98 de ani, profesorul ieșean Gheorghe Ciubotaru, originar din localitatea Costuleni, Ungheni, este unul din puținii veterani ai Armatei Române rămași în viață. La 9 mai va sărbători Ziua Europei și, totodată, Ziua Eroilor, deși este convins că nimeni nu se întoarce erou din războaie. Păstrează vie în memorie amintirea anilor petrecuți în Basarabia, deportările, refugiul peste Prut. S-a confruntat personal cu Andrei Plahotniuc, bunicul lui Vladimir Plahotniuc, un NKVD-ist care a deportat peste zece familii din Costuleni și de răul căruia a fost nevoit să se refugieze în România.

Susține și tu o instituție de presă liberă! Donația ta va contribui la susținerea activității noastre prin care informăm societatea echidistant și corect. Ajută-ne să promovăm adevărul, dreptatea și libertatea.

SUSȚINE

După război, când a fost repartizat la muncă în calitate de profesor de matematică în județul Iași, a ales o localitate de pe malul Prutului de unde se vedea satul său de baștină. Mereu a fost cu gândul la Unire. Visul, probabil, nu-l va vedea realizat, dar Unirea este posibilă, susține profesorul, dacă acest lucru îl va dori majoritatea oamenilor din Basarabia.

Născut pe 23 aprilie 1923, Gheorghe Ciubotaru avea 17 ani la 28 iunie 1940, când rușii au ocupat Basarabia. Nu a fugit peste Prut asemenea altor intelectuali, ci a rămas să activeze ca învățător la școala din satul Costuleni. În calitate de președinte al sovietului sătesc a fost numit Andrei Plahotniuc, iar secretar al acestuia – cumnatul său, Petru Nadohovschi.

Muncă forțată, supravegheată de Plahotniuc

Aceștia au început să întocmească listele cu oamenii înstăriți din sat care urmau să fie deportați. Frica și teroarea au pus treptat stăpânire pe întreg satul. Părinții lui Gheorghe, Maria și Eftimie Ciubotaru, erau oameni înstăriți, aveau 12 ha de pământ, inclusiv 1,2 ha de viță-de-vie nobilă, o moară și o prisacă. Aveau animale și utilaje cu care lucrau pământul. Le-au luat toată averea. Se bucurau însă că nu sunt deocamdată deportați.

Plahotniuc era un om foarte rău, care voia și a reușit să bage frica în oamenii din sat. Nu avea nicio școală. A ridicat peste zece familii din localitate, oameni gospodari, treziți în toiul nopții, la care le-au luat toată averea. Era mare jale în satul nostru atunci. Mulți dintre ei nu s-au mai întors”, își amintește profesorul.

Continua să muncească la școală, dar fără să fie plătit și sub amenințarea că, dacă nu va continua să apară în fața copiilor, va fi deportat. „Plahotniuc mi-a zis: „Dacă ceri bani, te duc în Siberia. Să-ți deie taică-tău”. Tata Eftimie a scăpat de deportare pentru că eu am consimțit să rămân învățător în acele condiții”, își amintește Gheorghe Ciubotaru.

Se însoară ori va ajunge în Siberia

Când au crezut că au scăpat de pericolul deportărilor, Plahotniuc a pus la cale o alte pacoste, să-l însoare pe tânărul învățător cu o cumnată de a sa, sora lui Petru Nadohovschi, în caz contrar va înfunda Siberia.

I-am spus că sunt prea tânăr ca să mă căsătoresc. De ce își doreau acest lucru? Ca să mă folosească. Nu-mi puteam face neamul de ocară”, spune profesorul.

Aceasta a fost ultima picătură care a umplut paharul răbdării familiei Ciubotaru. Au decis să-l ascundă pe Gheorghe. Ajuns pe căi ocolite în România, tânărul și-a continuat studiile la Iași, iar la scurt timp, în 1943, a fost înrolat în Armata Română.

La 23 august, am fost trimis pe front și am ajuns până în Germania. Se dădeau bătălii foarte grele. Nemții luptau pe viață și pe moarte pentru fiecare bucățică din teritoriul lor. Erau multe victime. Eu am fost numit comandant de pluton, aveam 40 de ostași. Au fost 11 răniți și 13 morți, iar cei care au scăpat cu zile tot nu erau sănătoși, pentru că din astfel de experiențe nu poți ieși teafăr”, spune fostul soldat. La 29 aprilie, a fost rănit în timpul unui bombardament într-o localitate de la hotarul Cehoslovaciei și Germaniei. O schijă i-a nimerit în picior. A fost operat, oasele i-au fost puse la loc, dar abia după doi ani a învățat din nou să meargă.

Singur, pe malul Prutului

După război, la repartizarea la locul de muncă, a rugat să fie trimis în calitate de învățător la școala din comuna Prisăcani, o localitate de pe malul Prutului, situată vizavi de satul său de baștină, Costuleni, unde știa că îl așteaptă tatăl Eftimie, mama Maria, și alte rude. Simțea un dor insuportabil, știind că dincolo este baștina de care îl despărțea Prutul. Primii zece ani petrecuți în România, din 1941 până în 1951, când s-a căsătorit, s-a simțit foarte singur, recunoaște profesorul.

Vizita în Basarabia, după 15 ani

La începutul anilor 50, secretarul sovietului sătesc, Petru Nadohovschi, l-a inclus pe Eftimie Ciubotaru, care „avea un fiu evadat în România”, și încă pe patru persoane din Costuleni în lista pentru ultimul val de deportați. „Tata știa însă bine limba rusă. A făcut cinci ani de armată la ruși și patru ani de război. Avea o vie pe malul Prutului. Deseori pe acolo trecea un comandant care făcea controlul și mai schimbau câte o vorbă. Mai târziu am aflat că, în ziua în care a fost ridicat tata, a fost luat de pe deal și dus direct la sovietul sătesc. S-a întâmplat însă că anume acel comandant a venit însoțit de doi soldați și, văzându-l pe tata, l-a întrebat pe Plahotniuc de ce l-au inclus în listă pe fostul soldat. Plahotniuc a spus că e ideea secretarului. Ca rezultat, tata și cei patru oameni au fost eliberați, iar Plahotniuc și Nadohovschi au fost alungați din funcții. Se pare că și la urechea comandantului rus a ajuns vestea despre porcăriile la care se dedau aceștia”.

În 1951, Gheorghe Ciubotaru s-a căsătorit cu o tânără învățătoare din România, Anastasia. Abia în 1956, peste 15 ani, i s-a permis o scurtă vizită în localitatea de baștină cu soția și copilul. „Sunt de nedescris emoțiile pe care le-am trăit atunci. În cazul meu, sârma ghimpată a trecut la propriu prin suflet…”, spune învățătorul.

Următoarea vizită la baștină i-a fost permisă în 1962. Era inspector școlar în județele Iași și Bârlad. „În Basarabia, fiind în ospeție la o nepoată la Chișinău, am făcut cunoștință cu un funcționar de rang înalt de la Ministerul Învățământului. Mi-a propus să rămân să muncesc în Basarabia. Nu prea existau cadre bine pregătite atunci. Am refuzat, i-am spus că în 40 am muncit timp de un an sub presiuni și frică. Mi-a zis că atunci era Stalin, acum – nu. I-am spus însă că nimeni nu garantează că aici nu poate să mai apară un Stalin”. Gheorghe Ciubotaru s-a stabilit definitiv cu familia la Iași. Au avut doi copii. Bărbatul are nepoți și strănepoți stabiliți azi în România, Germania și Luxemburg.

9 mai, Ziua Europei

La 9 mai, sărbătorește Ziua Europei și Ziua Eroilor. Războiul îi frânge pe toți mai mult ori mai puțin, afirmă bătrânul. Mereu a fost cu gândul la Unire. „În ultimii ani mi-a fost dat să aud și de Plahotniuc, nepotul lui Andrei Plahotniuc. Nu m-am mirat. Cu averea făcută pe lacrimile a zeci de familii Andrei Plahotniuc l-a îmbogățit pe fiu, iar fiul pe nepotul acestuia, care, la rândul său, a terorizat, din păcate, toată Moldova. Doresc unirea pentru că toți vorbim aceeași limbă și îi consider frați și pe cei din România, și pe cei din Basarabia. Oameni ca Plahotniuc, ajunși la putere, nu vor admite niciodată acest lucru, dar e posibilă dacă majoritatea oamenilor de dincolo de Prut și-ar dori acest lucru”, conchide Gheorghe Ciubotaru.

P.S. Omul de afaceri, fostul deputat liberal, Iurie Chirinciuc, este nepotul lui Gheorghe Ciubotaru. Ține foarte mult la această legătură de sânge și a scris o carte care în scurt timp va fi lansată la Chișinău. Iată ce spune el despre unchiul său Gheorghe Ciubotaru: „Se spune că dacă nu ai bătrâni, să ţi-i cumperi. Noi avem. M-a învăţat să fim oameni şi ce înseamnă respectul, de la el am învăţat că a iubi înseamnă a oferi şi a te sacrifica. Tot de la el am învățat care este Țara mea și neamul nostru”.

În cazul în care ai ajuns să citești acest text, înseamnă că subiectul reflectat te-a interesat. Site-ul „gazetadechisinau.md” publică articole care reflectă un spectru larg de probleme, scrise profesionist și echidistant de editorialiști și jurnaliști cu experiență. „Gazeta de Chisinau” este o sursă de informare credibilă pe piața mediatică din Republica Moldova. Nu o lăsa să dispară! Contribuie la menținerea unei publicații libere. Acum poți face și tu o donație.

SUSȚINE

1 COMENTARIU

  1. Buna ziua ,redacție „Gazeta de Chișinău” in special redactorului Corobceanu Svetlana.Va mulțumesc mult pentru articolul „Veteran al armatei romane refugiat în 40 ,din cauza lui Andrei Plahotniuc. Bunelul meu este din satul Costuleni și mama mea tot e născută în satul Costuleni.Bunelul nu mai este în viață.Dar el cunoștea bine pe Andrei Plahotniuc.Mama mea ar vrea sa se întâlnească cu domnul Gheorghe Ciubotaru, pentru a vorbi despre anii 40-50.Cum ar putea să se contacteze cu domnul Gheorghe Ciubotaru?