UE/Ajutați de Polonia, locuitorii din Onișcani și-au creat „condiții ca la oraș” (FOTO)

După ani de așteptare, circa 90% dintre gospodarii din Onișcani s-au conectat la sistemul de canalizare din localitate. Cu ajutorul financiar al Poloniei, cu sprijinul autorităților publice locale, dar și prin contribuția proprie, sătenii au renunțat la veceul din fundul curții și la haznaua care trebuia golită periodic de apele uzate.

Din anul 2014, viața oamenilor din Onișcani, raionul Călărași, a devenit mai ușoară. De când au canalizare și stație de epurare în sat, localnicii nu-și mai aruncă apele uzate în râu sau ogradă. „Avem toate condițiile. E ca la oraș. Acum și veceu avem în casă. Înainte aduceam apă de la fântână, iar acum avem apeduct”, spune Lilia.

Fiecare gospodărie plătește lunar câte 15 lei pentru canalizare și câte 50 de lei – pentru consumul de apă potabilă. „Avem condiții ca la oraș: apă și canalizare. E bine și la sat de trăit. Eu socot că tariful e normal”, precizează Profira Calancea.

Tariful de 15 lei „e normal” și pentru pensionari. „15 lei nu-i mare lucru, cumperi trei pâini”, compară Zinovia, pensionară din Onișcani, localitate de pe râul Ichel.

Oamenii se bucură de asigurarea dreptului la apă și sanitație. „15 lei n-au nicio valoare. Un pachet de țigări e 25 de lei. Dar o lună de zile să ne folosim de canalizare! Noi toți avem acasă baie, mașină de spălat, bucătărie: totul se duce pe canalizare pentru 15 lei. Să fie chiar mai scump, tot face”, consideră Gheorghe, unul dintre pompierii pe care i-am întâlnit la Postul de salvatori și pompieri din Onișcani.

Și Adrian susține că acum nu se mai preocupă de evacuarea apelor uzate, dar este deranjat că iluminarea stradală ține doar până la ora 23:00. Cheltuielile pentru branșarea la conducta magistrală au fost lăsate pe seama sătenilor. Nicolae Gheorghiță afirmă că „fără contribuția oamenilor nu se poate face nimic”.

La Onișcani, sunt localnici care încă n-au reușit să se racordeze la canalizare. Unii susțin că „trăiesc pe o hudiță unde-i mai greu de instalat țevi”, dar speră că vara asta vor scăpa de griji. Alții spun că, de fapt „cheltuielile sunt mari pentru țevi și muncă, deoarece conducta magistrală se află la 300 de metri de casă”.

15 lei pentru canalizare

Primarul de Onișcani, Gheorghe Grecu, afirmă că toți locuitorii sunt conectați la apeduct, iar la canalizare – 450 de gospodării din 500, adică 90%. Costul sistemului de epurare al apelor uzate în fitofiltre a depășit opt milioane de lei. Peste două milioane de lei au fost oferiți de Polonia, prin Fundația poloneză Vostoc și Primăria orașului Podlaski. Alte cinci milioane au obținut de la Fondul Ecologic Național, iar restul banilor au venit de la Primăria Onișcani și Consiliul Raional Călărași.

Conducta magistrală și stația de epurare au fost construite fără implicarea localnicilor. „Oamenii și așa trăiesc greu. Am construit stația, iar oamenii au trebuit să se conecteze la conducta magistrală. Iată asta e contribuția lor. La unul casa e mai departe de magistrală. Fiecare și-a făcut grup sanitar, care tot costă”, afirmă primarul Grecu.

Apeduct există în toată comuna din 2003. Stația de epurare funcționează pe baza Zonelor Umede Construite (ZUC), concepute ca o soluție de epurare simplă și ecologică a apelor uzate în zonele rurale, asigurând epurarea apelor uzate prin metode fizice, chimice și biologice. Apa epurată e utilizată de pompieri și pentru irigare. Nămolul e folosit pentru îngrășăminte la sol.

Potrivit primarului, stația de epurare e rentabilă. „Cheltuielile s-au redus de trei ori față de stația de epurare veche. Stația este întreținută din plata oamenilor. Altfel nu-i posibil”, explică Gheorghe Grecu.

„Secretul” proiectelor de succes

Potrivit primarului Gheorghe Grecu, transparența, argumentarea și conlucrarea bună cu partenerii, cum ar fi Fondul Ecologic Național, Agenția de Dezvoltare Regională Centru, Sud sau Nord, în funcție de amplasarea localității, sunt elementele-cheie pentru o realiza un asemenea proiect.

Primarul Grecu spune că finanțatorii externi sunt interesați de durabilitatea obiectului și de ce vor localnicii. „Trebuie perseverență și muncă. Trebuie să afle ce vor oamenii. Este un obiect rentabil, din punct de vedere al gestionării. Îi sfătui să vină la Onișcani, să discutăm și, dacă le place, să implementeze”, le recomandă Gheorghe Grecu primarilor din R. Moldova.

Primarul speră să construiască o nouă stație de epurare în satul Hârbovăț din comuna Onișcani, tot cu ajutorul financiar al Uniunii Europene (UE)-Germania. La Hârbovăț și Sverida, două sate din comuna Onișcani, apele uzate ajung în râuri și câmpii, poluând mediul, ca în majoritatea localităților.

„Trăim în marginea satului, iar apele uzate se duc pe ogorul nostru”, spune Tatiana. Pe drumul principal din Hârbovăț, un bărbat ne-a spus că au început deja să sape șanțul pentru rețelele de canalizare.

9 Mai: Ziua Europei

Accesul la apă potabilă este un drept al omului, iar, grație conlucrării cu UE, aproape un milion de moldoveni se bucură de apă curată. Valoarea totală a proiectelor de asigurare cu apă, finalizate sau aflate încă în derulare, este de peste 80 de milioane de euro, conform Delegației UE în R. Moldova.

În perioada 2018-2021, UE a alocat 20 de milioane de euro pentru ca moldovenii să beneficieze de apă și canalizare, iar alte 12 milioane de euro s-au dat pentru proiecte de eficiență energetică în opt școli din republică, conform GIZ Moldova.