Alexandru Tănase: Cei care vor încerca să blocheze alegerile, refuzând să aloce banii necesari, pot fi pedepsiți penal

1681
3
Fostul președinte al Curții Constituționale, Alexandru Tănase

Fostul președinte al Curții Constituționale, Alexandru Tănase, spune într-un interviu pentru „Gazeta de Chișinău” că nici Guvernul, dar nici Parlamentul nu se pot eschiva de la obligația de a găsi banii necesari pentru organizarea alegerilor anticipate din 11 iulie. El arată că este vorba despre o procedură constituțională, iar dacă cineva va încerca să blocheze procesul electoral, va deveni pasibil de pedeapsă penală. Astfel, chiar dacă este dizolvat, actualul Parlament este obligat să voteze, în caz de nevoie, o rectificare bugetară pentru a asigura finanțarea scrutinului, care să fie verificată de Curtea Constituțională, argumentează expertul. În altă ordine de idei, Tănase consideră că este imperios necesară o reformă profundă a sistemului politic din R.Moldova – a legislației electorale și a celei care reglementează activitatea partidelor politice –, pentru că altfel șirul de crize politice prin care trece țara timp de 30 de ani nu va înceta niciodată.

Î.: Despre ce s-a întâmplat s-a tot vorbit, dar despre ce urmează – mai puțin, în acest context, data alegerilor anticipate a fost anunțată – 11 iulie, dar socialiștii o țin una și bună – nu sunt bani. Pentru finanțarea alegerilor ar fi necesară o rectificare a bugetului, pe care Parlamentul dizolvat nu ar mai fi în drept să o facă. În fond, din punct de vedere al normelor legale și constituționale, cine este responsabil acum de alocarea banilor necesari pentru organizarea acestor alegeri?

R.: În mod normal, Guvernul este cel care are această misiune. Cel puțin și în decretul prezidențial este menționat explicit că Guvernul este obligat să asigure finanțarea campaniei electorale. Cum o va face Guvernul, este deja problema Guvernului – să caute soluții, să caute de unde poate obține acești bani. Or Parlamentul are și el un rol în acest proces în cazul în care se spune că vor fi necesare anumite rectificări bugetare. Și eu cred că Parlamentul are obligația să aloce banii pentru organizarea alegerilor. Lucrurile arată prost în ochii cetățenilor, când timp de jumătate de an de zile a durat toată bulibășeala asta cu dizolvarea Parlamentului – ba se dizolvă, ba nu se dizolvă –, când se anunța public că toți vor dizolvarea, pe urmă se ajungea în Parlament și toți votau invers…

De aceea eu zic că Parlamentul are obligația politică, dacă vreți, dar și juridică să asigure banii pentru campania electorală. Campania electorală pentru anticipate nu este un moft, este deja o realitate. La baza organizării acestei campanii stă, în primul rând, o hotărâre a Curții Constituționale, care constată că există circumstanțe pentru dizolvarea Parlamentului. În al doilea rând, există un decret prezidențial, care dispune imperativ, în baza normelor constituționale, organizarea alegerilor anticipate. În plus, există și acel principiu care obligă orice facționar, orice persoană cu o funcție de demnitate publică să acționeze în spiritul Constituției și să nu blocheze mecanismele democratice. Prin urmare, eu cred că soluții se vor găsi și dacă cineva va încerca să blocheze acest proces, nu exclud că poate cădea și în vizorul organelor de urmărire penală, pentru abuz în serviciu sau pentru alte fapte care pot fi încadrate penal. Dar nu cred că se va ajunge la așa ceva.

Î.: Dar un Parlament dizolvat, cum este actualmente cel al R.Moldova, mai poate lua vreo decizie? Nu vorbesc doar despre alocarea banilor necesari pentru organizarea alegerilor, dar în general – mai este în drept să o facă?

R.: Parlamentul actual a adoptat atâtea decizii în ultima jumătate de an – mă refer și la cele de la miez de noapte, pe care le-a votat în ajun de Crăciun, și la deciziile de revocare a doamnei Manole – și nu a avut nicio problemă. Or, acum, Parlamentul nu trebuie să facă altceva decât să-și facă datoria. Dacă este nevoie să voteze anumite rectificări la buget pentru asigurarea procesului electoral – să o facă. Nu-i nicio problemă. Deciziile pot fi verificate la Curtea Constituțională și acolo se va da verdictul final. Din punctul meu de vedere, nu există niciun obstacol acum, deoarece noi nu vorbim despre cheltuieli facultative, acesta este tipul de cheltuieli care sunt obligatorii pentru funcționarea instituțiilor democratice. În plus, statul nu poate să nu onoreze asemenea obligații, deoarece există un principiu de drept fundamental, că statul este mereu solvabil și chiar nu văd cum lucrul acesta este posibil.

Î.: Dar aici intervine deja factorul politic. Din momentul în care Parlamentul este dominat de o majoritate care s-a opus clar declanșării alegerilor anticipate în momentul dictat de Președinție, credeți că e posibil ca această majoritate să se recalifice în așa fel încât să colaboreze acum pentru organizarea acestor alegeri pe 11 iulie?

R.: Eu nu știu ce au în cap acești oameni, deoarece nu am nicio o relație cu ei. Dar pornesc de la niște premise absolut logice și firești. Alegerile anticipate, dacă până la semnarea decretului de către doamna Sandu, erau o chestiune care se putea produce, nu se putea produce, se putea produce în septembrie, în august, în iulie etc., ceea ce oferea Parlamentului o anumită marjă de flexibilitate, acum lucrurile s-au schimbat. Deputații nu sunt doar politicieni. Ei sunt figuri constituționale, care sunt plasate într-o anumită ierarhie și într-un anumit mecanism decizional constituțional. Odată cu apariția decretului, lucrurile nu mai sunt facultative pentru nimeni, deja sunt absolut obligatorii. Și toate discuțiile sunt absolut copilărești, nu au niciun fel de explicații. Dar eu cred că noi exagerăm dimensiunea acestei probleme. Parlamentul și Guvernul vor găsi bani fără niciun fel de discuții.

Î.: Aș rămâne pe terenul politic, pentru că sunteți câteodată tentat să abordați nu doar din punct de vedere juridic anumite aspecte, dar și din punct de vedere politic. Cum vă pare, privind ca un observator, nu ca un jurist, toată această situație în care a ajuns R.Moldova?

R.: De fapt, ceea ce se întâmplă acum, s-a întâmplat cu o periodicitate previzibilă. Noi nu am avut în istorie transferuri normale de putere, noi nu am avut o cultură clară a alternanței la guvernare. Toate s-au produs foarte dureros. Și în 2009, dacă vă aduceți aminte, a ars Parlamentul, după care am avut trei sau patru dizolvări ale Parlamentului, pe motiv de nealegere a președintelui, mai apoi am avut perioada guvernării PD, care a abuzat de putere în foarte multe situații și în foarte multe circumstanțe. Alternanța la guvernare s-a produs cum s-a produs, ca rezultat al „revoluției ambasadorilor”. Acum, Parlamentul acesta iarăși este dizolvat înainte de termen și iarăși suntem într-un conflict și într-un scandal politic. Adică nu se întâmplă astăzi nimic deosebit decât ceea ce am avut noi în 30 de ani de zile. Aceasta este cultura politică a elitelor noastre și astfel înțeleg ele să interacționeze. Și lucrul acesta va dura atâta timp cât nu vor fi făcute o serie de reforme politice majore.

Toată lumea vorbește despre reforma justiției, reforma Procuraturii, reforma în economie – niciuna din aceste reforme nu va da absolut niciun rezultat atâta timp cât nu vom avea o reformă politică majoră. Noi avem nevoie de reforma sistemului electoral, se discută despre modalități de a instaura o democrație internă în partide, care partide nu vor să facă aceste modificări, deși există recomandări ale Comisiei de la Veneția, este vorba despre pragul electoral pe care partidele nu vor să-l dea mai jos ca să asigure mai mult pluralism în Parlament, ceea ce este antidemocratic, este vorba despre legea cu privire la partidele politice, pentru a opera modificări care ar asigura realmente democrația internă. Noi avem partide politice fără democrație internă, care, la rândul lor, nu pot furniza altceva decât intoleranță, haos, scandal, bulibășeală, cum vreți așa numiți-o. Este naiv să crezi că se poate schimba rezultatul, dacă datele problemei sunt aceleași.

Suntem într-un ciclu electoral cu o clasă politică învrăjbită, avem o agendă îmbibată de minciună și manipulare, rezultatul se obține prin instigare la ură – ura este elementul cheie care domină, partidele nu au dezbateri pe proiecte. Eu îmi amintesc, în perioada lui Voronin, cel puțin era dezbaterea aceasta – Est-Vest, cel puțin se păstra o linie de delimitare. Acum toate sunt la fel. Cine mai tare reușește să strige, să-și acuze concurenții că-s hoți, că-s bandiți, că-s ticăloși, acela e mai în fața societății. Și societatea propulsează oameni care sunt așa cum sunt.
În actualul Parlament avem oameni care în cariera lor nu au făcut nimic. Singurul merit pentru care au ajuns ei deputați este că, acum trei ani, strigau: „Jos Plahotniuc!”. Uite Plahotniuc nu-i, s-a terminat epoca lui, a murit imperiul lui, dar ei au rămas și continuă să facă ceea ce au știut mai bine să facă. Astfel, lucrurile sunt mult mai complicate și până când nu vor fi operate reforme politice majore, astfel încât să avem altfel de partide politice, altfel de competiții electorale, rezultatul va fi același.

O să încheiem ciclul acesta electoral și, dacă PAS va avea suficiente voturi să guverneze, va fi o guvernare foarte dură, foarte autoritară, intolerantă față de opoziție, exact cum a fost restul guvernărilor, când era PAS în opoziție. Adică ei fac ceea ce au învățat să facă mai bine de la predecesorii lor.

Î.: Adică e necesară o schimbare de paradigmă?

R.: Este necesară o profundă reformă politică, care poate fi făcută doar în urma unor discuții între elite, nu doar între cei care dețin puterea de stat, dar între oamenii care judecă, între oamenii care reprezintă anumite puncte de reper intelectual, moral, profesional în această țară, pentru a se ajunge la anumiți parametri care ar face ca această mașinărie să funcționeze altfel. În caz contrar, o să vedeți, eu vă garantez că dacă PAS nu o să adune voturile necesare să-și facă Guvernul, o să intrăm exact în beleaua din care am ieșit.

3 COMENTARII

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here