Librăriile. Un an de singurătate

238
0
Scriitorul Mircea V. Ciobanu
Scriitorul Mircea V. Ciobanu

Cartea revine în discuţie, după un an de criză a domeniului, provocat de pandemie, care a minimalizat drastic şansele librarilor. Pe contrasens, izolarea şi lucrul „de acasă” a predispus mai mult decât altă dată la lectură. Dincolo de restricţii şi impedimente adiacente, experienţa acestui an a arătat un spor al interesului (în lume, mai puţin la noi) faţă de carte. În lipsa altor evenimente (spectaculare, de masă), foamea de cultură a fost îndestulată de cărţi. În izolare forţată, un mai bun remediu e greu să inventezi.

Constatam acum un an că cei care au cărţi în casă suportă mai uşor izolarea, cartea servind drept combustibil în faza de „imersiune autonomă”. Or pandemia nu e doar maladie (biologică), ea afectează şi spiritul. Consecutiv, nu trebuie să ne gândim doar la imunizarea trupului. Într-un context în care uniformizarea (prin impunerea unor reguli obligatorii comune), reflectată prin purtarea aceloraşi măşti, se îngemănează cu zeitgest-ul şi mainstream-ul tuturor media, construite pe acelaşi calapod unificator-mimetic, autorul de cărţi produce lumi singulare, în care te poţi izola, alimentându-ţi propria personalitate. Or aceste lumi generează individualităţi, nu impun calapoade. Multiversul eretic al cărţilor e replica la această lume, prea comună, prea trivială, prea… universală.

Federaţia Editorilor Europeni publică recent un raport intitulat „După un an: consecințele crizei Covid-19 pe piața cărților”. Concluziile sunt cam astea – anul a fost dramatic, dar nu catastrofal. Sau, ca să citez exact: „dificil și divergent, nu întotdeauna și peste tot la fel de rău pe cât a fost preconizat”. Şi nişte calcule: „Dacă estimarea noastră anterioară din iulie 2020 indica o pierdere așteptată pentru sector la nivelul întregului an, care avea să depășească cu siguranță 10% – undeva între 15% și 25%, cel mai probabil –, noua evaluare pe care o putem face acum indică faptul că rezultatul real a fost mult mai bun în majoritatea țărilor: pierderea globală în toată Europa pare să se situeze mai degrabă între 2% și 5%”. Pentru comparaţie: în România scăderile au fost în limita a cca 10%, iar în Republica Moldova vânzările de carte au scăzut cu cca 30 la sută faţă de anul anterior.

Peter Kraus vom Cleff, președintele Federației Editorilor din Europa (FEP), declara, cu oarecare mândrie, că „atât editorii, cât și librarii au manifestat o disponibilitate antreprenorială uimitoare de a se adapta la circumstanțe, găsind soluții noi și inovatoare ori de câte ori a fost necesar”. Şi tot el: „În timpul carantinei, mulți oameni au redescoperit cărțile. Pe de o parte, lectura ca tehnică culturală fundamentală deschide cititorului ușa educației și a viitorului luminos și, pe de altă parte, îi permite să evadeze în noi lumi ale imaginației”. Vă amintesc că vorbim de Europa.

Cel mai important lucru pe care îl descoperă preşedintele FEP e că „sprijinul politic pentru sectorul nostru cultural diversificat şi variat este crucial” şi că „ţările care au clasificat cărțile și librăriile ca fiind esențiale și au promovat și susținut în mod specific sectorul cultural au suferit semnificativ mai puține pierderi… decât cele în care a existat o închidere completă a librăriilor clasice și lipsa sprijinului statului”. Ergo: „Politicienii cu mare respect pentru sectorul cultural sunt indispensabili pentru a asigura un cadru legislativ care să susțină creativitatea. […] Dacă vrem ca sectorul nostru să rămână un far al diversității culturale în această perioadă dificilă, guvernele naționale trebuie să joace rolul ce le revine”.

Rolul guvernelor e simplu, în esenţa lui, deşi în detalii diferă. Au câştigat ţările în care există un cult al cărţii şi grija guvernelor pentru carte este permanentă, inclusiv prin achiziţii de carte în acest an dramatic pentru editori, tipografi şi librari. Ţările în care producătorii de carte nu au fost lăsaţi de capul lor, iar librarii au câştigat şi prin faptul că în acest context cartea a fost declarată marfă de primă necesitate, pentru care accesul nu poate fi limitat în nicio formă. Bine, situaţia e diferită şi există o sumă întreagă de factori ce au influenţat editarea şi comercializarea cărţilor (mai ales a celor tipărite): interesul sporit pentru cartea electronică şi pentru sistemul de împrumut al cărţilor (inclusiv, în format e-book) sau imposibilitatea organizării târgurilor de carte, faimoase pe timpuri…

Fără prea mari surprize, e de remarcat că cel mai bine se descurcă cu administrarea pandemiei, relansarea economiei şi dezvoltarea durabilă a comunităţii, ţările care au un bun suport civilizator. Care au ştiut dintotdeauna să aprecieze cartea şi cunoştinţele. Alte remedii eficiente nu există.

Ai noştri? Ai noştri mai au încă mult de citit…

Preluarea textelor de pe pagina www.gazetadechisinau.md pentru formatul online se face în limita a 1.000 de semne, cu indicarea linkului activ către articolul preluat.

Instituțiile de presă, care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar edițiile tipărite vor indica „Gazeta de Chișinău” și autorul informației. Materialele de presă sunt protejate de Legea privind dreptul de autor și drepturile conexe și de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here