Cu(cu)iul lui Pepelea

829
0
Caricatură de Alex Dimitrov

Epigrame

Susține și tu o instituție de presă liberă! Donația ta va contribui la susținerea activității noastre prin care informăm societatea echidistant și corect. Ajută-ne să promovăm adevărul, dreptatea și libertatea.

SUSȚINE

Epitaf unui prozator

Se-ntâmplă multe în natură

Mormântul e – stăpânul nu-i!

Sub lespedea aceasta sură

Zac numai operele lui…

Epitaf unui mituitor

Pe-acesta n-ai să-l mai ridici,

Să vii măcar cu parul;

El pentru locul lui de-aici

A mituit groparul…

Spirit contradictoriu

Noi discutăm şi hotărâm,

El strică şi încurcă.

Noi din maimuţă coborâm,

El urcă

Aureliu BUSUIOC

Aforisme

Dictator: unul care bate cu pumnul în… mase.

Orice ministru de externe trebuie să-și cunoască țara pe dinafară.

România este o țară fără maluri: fără malul stâng al Prutului și fără malul stâng al Nistrului.

Da’ mie mi-e totuna!”, a zis puricele, sărind de pe victimă pe călău.

Târfele bogate nu costă parale.

Spânzurătoare: Primul pas al omului civilizat spre cosmos.

Din reflecțiile unui arbore: „Mai bine o pasăre migratoare decât un cariu patriot…”.

Unii critici de artă sunt ca peretele: cunosc pictura mai mult din spate decât din față.

Omul civilizat a scăpat de canibali… mâncându-i.

Nebunul era atât de sărac, încât a fost înmormântat în cămașă de forță.

Deși format din aceleași degete, pumnul trage la cântar mai mult decât palma.

A abandona creația în favoarea politicii e ca și cum ai schimba Pegasul pe Calul Troian.

Pân’ la Dumnezeu te mănâncă Eva!”, a zis mărul.

Sabia eroului nici la muzeu nu stă în teacă.

Din însemnările unui călău: „I-am tăiat… scurt pe doi!”.

Să nu ne lăsăm îmbrobodiți cu drapele străine!

Marea nu-și alege râurile care-o fac mare!

Efim TARLAPAN

********************************************************************

Nu-ți rămâne decât să-i compătimești…

În vara anului 1982, scriitorul Victor Prohin (de la care am și reținut această istorioară) era într-o călătorie turistică prin Cehoslovacia. În una din zile, basarabenii noștri – toți din domeniul artei și culturii – luau prânzul într-un restaurant. Pe mese, în dreptul fiecăruia, diferite linguri, furculițe, cuțite – toate frumos aranjate pe de o parte și de alta a farfuriei. Și cum era în toiul verii – câte un țap de bere „Plzen”, rece ca gheața! În ceea ce privește bucatele, să fi fost acestea de vreo 3-4 feluri, unele mai gustoase ca altele!

Tot acolo însă, în niște străchinuțe, un „soi” de mâncare neîntâlnită prin părțile noastre, pe care nimeni nu știa cum s-o „servească”: cu lingura mare, cu lingura pentru desert, cu lingurița de ceai, cu furculița?… Pentru a nu se face de rușine, au hotărât cu toții să se lase păgubași, fără a se atinge de acea haleală. Iar cineva dintre băieți zise, așa, ca pentru sine: „Uite, or socoti că noi, moldovenii, suntem niște înapoiați, care…”.

Aici, poetul Vasile Romanciuc îi ia vorba din gură:

  • Pe cât îs ei de „europeni”, dacă le-ai răsturna pe masă mămăliguța, le-ai pune alături mosorelul cu ață – s-ar pricepe ei ce să facă mai departe?…

Pahomie BEJENARU

********************************************************************

Parodii

Fetele de azi

Acum, văzând, simt foc în oase

Și-mi fac la inimă necaz.

O, Doamne, cât îs de frumoase!

Ce bune-s fetele de azi”.

(Ion BOLDUMA)

În pantaloni cusuți anume

Să-i scoată pe bărbați din minți,

Ce visătoare trec prin lume

Cu țâhăroaice scumpe-n dinți!

Mai toate nalte și ochioase,

Adevărate fiici de zmeu…

O, Doamne, cât îs de frumoase!

Că-mbătrânind îmi pare rău.

Și totuși, Doamne, colo-n haos,

Pe altele să mi le-aduci,

Când voi avea și eu repaos

La ale cerului răscruci.

Să mi le-aduci pe ilenuțe,

Pe mărioare și catinci…

Așa slăbuțe și josuțe,

Care-n papuci, care-n opinci…

Să mi le-aduci pe-acele, Doamne,

Pe care le-am iubit mai ieri,

Muncite, of! ca niște toamne,

Dar dulci ca niște primăveri.

Valeriu BABANSCHI

********************************************************************

Epigrame

Către popor

O, necăjit şi trist popor,

Pleci capu-n jos, o faci pe mutul,

Când din „măreţul viitor”

Ţi-a mai rămas numai trecutul?

Pensionarii militari

Cu titlu-nalt de venetici,

Trecând din ţară-n altă ţară,

Toţi năvălesc buluc aici:

La noi ar vrea… măcar să moară.

La frăţia de popoare

La cei ce au venit puhoi

Eu astfel le explic frăţia:

Îmi plac şi ruşii de la noi,

Dar tot mai mult… cei din Rusia.

Unui satiric cu prihană

Vrând ca satira să cuprindă

Al lumii cât de mic cusur,

El se priveşte în oglindă

Şi-i critică pe cei din jur.

Petru CĂRARE

********************************************************************

Poezie umoristică

Elegie la moartea unui bețiv

În pragul clipei celea triste:

A fost Ion… și nu-i Ion…”,

Mai figura-va prin registre

Și documente la raion.

Apoi l-or scoate. Și în viață

Lăsa-vor un certificat

Subțire ca un vin de piață,

Că insul Zet a decedat.

L-or scoate și din fișa bolii,

Din simplu și curat motiv,

Că dispensarul alcoolic

L-a fost tratat definitiv.

Și-o să-i rămână doar averea:

Un ceas, lăsat ca amanet,

Un vraf de sticle prin unghere

Și datoria la bufet.

Tudor ISTRATI

********************************************************************

Proză scurtă

Un preşedinte ideal

E născut din flori, pe o altă planetă. N-are fraţi, surori, unchi, fini, verişori pe care s-ar simţi obligat să-i plaseze prin ambasade, ministere ori în serviciul vamal.

De nu i-a făcut doamna copii, să nu-i mai facă. Să nu sărăcească ţara (cu „ţ” mic), asigurând viitorul lor şi al odraslelor acestora.

În caz de l-a fericit Cel de Sus cu băieţi şi fete, îi înscrie la şcoli ori licee de la periferia oraşului. Să ştie din surse sigure cum e să călătoreşti cu transportul în comun.

E frate de cruce cu toate partidele. Ori cu nici unul. Tertium non datur.

E distant în relaţiile cu socrii. Să nu-şi închipuie că vor profita de protecţia lui.

Pe lângă limba Ţării (cu majusculă), vorbeşte fluent engleza, franceza, araba şi alte limbi de lucru ale Organizaţiei Naţiunilor Unite. (Rusa poate să n-o cunoască).

Pentru a decapita corupţia, emite un decret obligându-i pe viceminiştri săşi coase buzunarele cu aţă, iar pe judecători şi procurori – cu sârmă.

Indiferent de studii, profesie şi tensiune craniană, doamna sa trage sapa, în bătaia vântului, ca şi domnii ţărani. Dacă n-are unde s-o facă, săşi ia în arendă unul dintre dealurile părăginite pe care, primăvara, răsar fără nici un rost toporaşi şi brânduşe.

Periodic, informează telespectatorul ce venituri a avut luna trecută, precum şi pe ce a cheltuit.

Nu semnează nici un tratat cu alte state fără aprobarea celor mai gălăgioşi dintre poeţi.

Spre ţări mai îndepărtate – Vietnam, Guatemala, Islanda etc. – se deplasează cu aerostatul, să nu sărăcească rezervele de carburanţi ale statului şi, totodată, să nu polueze mediul ambiant.

De Paşti şi de Crăciun, stă la biserică, fără de bodyguarzi, cu lumânarea aprinsă.

Victor PROHIN

În cazul în care ai ajuns să citești acest text, înseamnă că subiectul reflectat te-a interesat. Site-ul „gazetadechisinau.md” publică articole care reflectă un spectru larg de probleme, scrise profesionist și echidistant de editorialiști și jurnaliști cu experiență. „Gazeta de Chisinau” este o sursă de informare credibilă pe piața mediatică din Republica Moldova. Nu o lăsa să dispară! Contribuie la menținerea unei publicații libere. Acum poți face și tu o donație.

SUSȚINE