Anii 90, secolul XX: „Alunecări de teren” în Partidul Comunist (1)

1202
0
Chișinău, anii 1997-1998, probabil, în ajun de electorală parlamentară din 1998, într-o clădire adaptată ca „biserică” deschisă de Maricica Livițchi pe strada Columna. În plan secund, de la stânga la dreapta: Ion Ciubuc, prim-ministru, Serafim Urechean, primar general al municipiului Chișinău, Petru Lucinschi, președinte al Republicii Moldova, Dumitru Moțpan, președinte al Parlamentului, Gheorghe Rusu, președinte al Comisiei parlamentare pentru buget și finanțe, și deputata Maricica Livițchi

La începutul anilor 90, pentru a-și păstra în continuare averile, salariile, poziția în societate, nomenclaturiștii de toate rangurile sar din fotoliile de partid în cele executive. Astfel, bunurile materiale ale organizațiilor de partid, începând de la Comitetul Central al PCM și terminând cu comitetele raionale, se transmit unor cooperative și srl-uri înjghebate urgent, ca de acolo să fie delapidate sau vândute. Este vorba de imobile, mobilier, automobile etc.

Susține și tu o instituție de presă liberă! Donația ta va contribui la susținerea activității noastre prin care informăm societatea echidistant și corect. Ajută-ne să promovăm adevărul, dreptatea și libertatea.

SUSȚINE

Este bine cunoscută situația de la începutul anilor 90 ai secolului XX înainte de tranziția de la Republica Sovietică Socialistă Moldovenească la Republica Moldova și debarasarea de URSS. În anii 1987-1989, odată cu amplificarea mișcării de eliberare națională, imaginea Partidului Comunist a fost șifonată în totalitate datorită celor două cuvinte magice pentru perioada respectivă: glastnost’ și perestroika.

Anume lor le datorăm apariția în spațiul mediatic a mii și mii de documente de arhivă ținute în secret până atunci, care compromit comuniștii și partidul comunist, care demonstrează crimele sângeroase săvârșite de ocupantul sovietic pe tot parcursul perioadei.

Primele „mișcări tectonice” în Partidul Comunist

Încep să apară articole științifice, cărți, emisiuni, filme documentare care pun în lumina adevărului istoric: prima și a doua ocupație sovietică, care a durat până nu demult; deportările și foametea organizate de sovietici, lichidarea fizică a mii și mii de români din Basarabia și Transnistria, sute și sute de personalități importante care au refuzat să se supună regimului stalinist sau chiar i-au opus rezistență și au luptat pe diferite căi împotriva puterii sovietice.

În cele din urmă, în perioada respectivă devine o rușine să fii membru al partidului comunist, apar sute și sute de cazuri de refuz de a mai fi comuniști, sunt aruncate sau chiar, în multe cazuri, sunt rupte demonstrativ biletele de partid, atât în orașe, cât și în sate.

Deși încă mai dețineau puterea, nomenclatura comunistă, comsomolistă și „sindicatele” simțeau că în curând vor începe marile seisme politice și, odată cu „alunecările de teren”, vor veni zile negre pentru ei. Se spune că șobolanii sunt primii care simt primejdia și părăsesc corabia înainte de naufragiu…

Pentru a-și păstra în continuare averile, salariile, poziția în societate, atât funcționarii de partid de toate rangurile, cât și cei menționați mai sus, având putere de decizie, încep să treacă de la funcțiile de partid la funcțiile sovietice, adică în executive, sau ca șefi de întreprinderi rentabile ori instituții economice și științifice chiar.

În scopul ocrotirii sociale a lucrătorilor organelor de partid”

Astfel, bunurile materiale ale organizațiilor de partid, începând de la Comitetul Central al PCM și terminând cu comitetele raionale, se transmit unor cooperative și srl-uri înjghebate peste noapte, ca de acolo să fie delapidate sau vândute pentru a scoate un ban bun. Cred că cititorul publicației noastre înțelege că este vorba nu numai de câteva mașini de scris sau aparate telefonice, ci și de mobilă, clădiri (care ulterior tot de ei au fost privatizate la un preț de nimic), hoteluri, garaje capitale, automobile etc.

Document de arhivă: Dispoziția nr. 19 din 26 iulie 1991 menționează:

În corespundere cu Hotărârea Secretariatului CC al PCM și cu scrisoarea Direcției Administrative a CC al PCM UD-128-194 din 10 iulie 1991, în scopul ocrotirii sociale a lucrătorilor organelor de partid în condițiile trecerii la economia de piață, de la 1 iulie 1991, să se permită plata salariului lunar (aprobat în septembrie 1989) la tarif maxim; să fie plătite deplasările la tarif maxim; să fie remunerați lucrătorii tehnici la tarif maxim; șoferilor să li se dea prime de 40 de procente din salariu.

(Arhiva Organizațiilor Social-Politice ale RM, F.164, inv. 33, d. 4, f. 36v-37)

Document de arhivă: Dispoziția nr. 24 a Comitetului Raional Hâncești al PCM din 15 august 1991, „Despre transmiterea unei părți de bunuri materiale către întreprinderea mică „Orbita”:

Analizându-se solicitarea șefului întreprinderii „Orbita”, s-a hotărât de a i se transmite următoarele bunuri materiale:

  1. Birou cu două corpuri – 9 bucăți;
  2. Scaune diferite – 30 de bucăți;
  3. Utilaj telefonic „Cascad” cu 20 de telefoane – 1 set;
  4. Safeuri – 7 bucăți;
  5. Set de scris pentru cancelarie – 8 bucăți;
  6. Dispozitiv pentru deschiderea plicurilor poștale „Cobler” – 1 bucată;
  7. Dispozitiv pentru deschiderea plicurilor poștale (japonez) – 1 bucată;
  8. Dulapuri (fabricate la Orhei) – 8 bucăți;
  9. Mașină de scris „Yatrani”(cu litere chirilice) – 1 bucată;
  10. Masă pentru dactilografă – 1 bucată;
  11. Mape de piele – 10 bucăți;
  12. Mape-container – 30 de bucăți.

Contabilitatea să realizeze transmiterea, cu mențiunea numărului de inventar.

Secretarul CR Hâncești al PCM – A. Neguța

(Arhiva Organizațiilor Social-Politice ale RM, F. 164, inv. 33, d. 4, f. 38)

Document de arhivă: Dispoziția nr. 26 a Comitetului Raional Hâncești al PCM din 17 august 1991:

  1. A transmite întreprinderii „Orbita” în proprietate părți din clădirea Comitetului Raional Hâncești al PCM, după cum urmează: a) Întreg spațiul subsolului – 1; b) La etajul întâi – camera de odihnă a prim-secretarului; biroul secției generale și dactilografelor și cabinetul secretarului CR al PCM;
  2. Secția generală (tov. Mazur G.I.), contabilul (tov. Taban) să facă inventarierea în spațiul și birourile respective pentru a fi transmise de la evidența CR al PCM în proprietatea nominalizată, inclusiv întreaga mobilă, covoarele și alt inventar.

Secretarul CR Hâncești al PCM – A. Neguța

(Arhiva Organizațiilor Social-Politice ale RM, F.164, inv. 33, d. 4, f. 38v-39)

De la ateiști înrăiți, cum au fost întreaga viață cadrele de partid, peste noapte se fac credincioși și umblă prin biserici la slujbe, ca să-i vadă poporul de rând și nu uită să se fotografieze să vadă și alții, care n-au fost la biserică. Am zis „peste noapte”, deoarece este de ajuns să răsfoim fondul arhivistic al Comitetului Central al Partidului Comunist al Moldovei (F.51) pentru anii 1989-1991, depozitat la Arhiva Organizațiilor Social-Politice ale RM, să vedeți ce mesaje ateiste, antireligioase și antinaționale erau rostite de la înaltele tribuni ale diferitor conferințe și adunări de partid și comsomoliste.

S-au pricopsit știind din timp despre iminenta devalorizare a rublei

Acești cameleoni care au acceptat în scurt timp toate culorile politice existente în afară de cea roșie, întotdeauna s-au aflat în capul mesei. Aceștia dețineau toate știrile, reformele, schimbările sociale și financiare. Mereu au fost în câștig.

În legătură cu devalorizarea majoră a rublei sovietice, menționez un document de arhivă, extras din Cartea de dispoziții a Comitetului Raional Hâncești, Dispoziția nr. 2 din 23 ianuarie 1991, „Despre scoaterea din circulație a bancnotelor de 50 și 100 de ruble în timp de opt ore în ziua de 23.01.1991” (Arhiva OSPRM, F. 164, inv. 33, d. 4, f. 32 verso)

Cred că vă dați bine seama, că nici un lucrător de partid, de comsomol sau sindical n-a rămas cu aceste bancnote „la mână” și numai după aceasta, a fost anunțată populația de rând, pentru schimbul nominal de 50 și 100 de ruble. Acest document a fost valabil pentru toate orașele și raioanele republicii. Mii și mii de oameni au rămas cu saci întregi de bani sovietici devalorizați.

O metodă de a deconta bunurile materiale aflate în proprietatea partidului comunist și de a le casa era întocmirea comisiilor pentru inventarierea și casarea bunurilor, a tehnicii, mașinilor și altui utilaj, fiind considerate „vechi și uzate”, dar, de facto, erau nou-nouțe, în ambalaj de fabrică.

Document de arhivă: Dispoziția nr. 43 din 4 aprilie 1991 a Direcției Generale a CC al PCM:

În legătură cu necesitatea unei inventarieri, a schimbării prețurilor și a decontării bunurilor materiale, inclusiv a tehnicii de birou și a altui utilaj, să se aprobe comisia CC al PCM în următoarea componență:

  1. Șandrovschii G.T., președintele comisiei, locțiitorul șefului Direcției Generale a CC al PCM;
  2. Decev G.N., contabil-șef al Direcției Generale a CC al PCM;
  3. Ceasovskih V.A., membru al comisiei, șef de gospodărie;
  4. Șcerbinskii V.I., membru al comisiei.

Șeful Direcției Generale – G. Cușnir

(Arhiva Organizațiilor Social-Politice ale RM, F. 51, inv. 66, d. 236, f. 72)

Documentele de arhivă incluse în prezentul articol apar în premieră absolută, fiind traduse din limba rusă de autorul acestor rânduri. În numărul următor vom reveni la subiect, dar ne vom referi preponderent la personalul scriptic al funcționarilor de partid și de comsomol și la funcțiile în care s-au oploșit nomenclaturiștii.

În cazul în care ai ajuns să citești acest text, înseamnă că subiectul reflectat te-a interesat. Site-ul „gazetadechisinau.md” publică articole care reflectă un spectru larg de probleme, scrise profesionist și echidistant de editorialiști și jurnaliști cu experiență. „Gazeta de Chisinau” este o sursă de informare credibilă pe piața mediatică din Republica Moldova. Nu o lăsa să dispară! Contribuie la menținerea unei publicații libere. Acum poți face și tu o donație.

SUSȚINE