Trei evenimente care au clătinat tandemul Stoianoglo-Platon

3888
1

În ultima lună au avut loc trei evenimente care i-au adus mai aproape de marginea prăpastiei pe cei doi presupuşi prieteni, procurorul general Alexandr Stoianoglo şi controversatul afacerist Veaceslav Platon. În cele din urmă, Stoianoglo a fost nevoit să facă şi o cedare în defavoarea lui Platon, despre care experţii din domeniu susţin că a fost făcută de ochii lumii pentru a distrage atenţia de la alte probleme mai grave, cum ar fi presupusa complicitate a lui Stoianoglo în pregătirea Laundromatului rusesc.

Susține și tu presa! Abonează-te la o sursă de informare independentă. Acum e simplu, intră pe

ABONAMENT

În ultimul an, Alexandr Stoianoglo a şocat de mai multe ori opinia publică cu favorurile făcute lui Slava Platon, despre care se spune că i-ar lega o prietenie mai veche, încă înainte ca cei doi să ajungă deputaţi, în vara anului 2009. Este vorba de eliberarea lui Platon, desemnarea neformală a afaceristului în calitate de expert în frauda bancară, eliberarea din închisori a mai multor persoane din anturajul lui Platon, dar şi trecerea cu vederea a unor „şotii” de ale lui Slava, cum ar fi cazul Moldasig.

Care sunt cele trei evenimente care pare să fi afectat într-o oarecare măsură relaţia dintre şeful Procuraturii şi un afacerist? Este vorba despre presupusa implicare a lui Stoianoglo în pregătirea Laundromatului, dezvăluită de preşedinta comisiei parlamentare de profil, solicitarea deputatei Inga Grigoriu privind suspendarea din funcţie a lui Stoianoglo pentru verificarea faptelor expuse într-o anchetă a jurnaliştilor ucraineni, precum şi semnarea de către şeful Procuraturii Generale a unei ordonanţe prin care două clădiri din centrul Capitalei, acaparate de Platon, au revenit în proprietatea omului de afaceri Vladimir Russu.

Stoianoglo şi spălătoria rusească

În 2011, pe când era şef al comisiei parlamentare securitate şi ordine publică, Alexandr Stoianoglo a promovat un amendament la Legea privind combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului, care a făcut posibilă spălarea nestingherită a miliardelor ruseşti prin sistemul bancar moldovenesc. Este vorba de introducerea sintagmei „având efect suspensiv” sau, cum au numit-o mai pe înţelesul tuturor cei de la CNA, „dezactivarea butonului roşu”, adică imposibilitatea de a stopa fluxurile financiare de către responsabilii de la Serviciul de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor. Acuzaţiile au fost aduse în cadrul unei conferinţe de presă de către deputata Inga Grigoriu, preşedinta comisiei „Laundromat”.

Amendamentul a fost introdus la articolul 14 alineatul 12 din Legea nr. 190/2007 cu privire la prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului. Acest amendament a permis suspendarea deciziilor de blocare a conturilor pe care veneau transferurile din Federația Rusă, în proporții deosebit de mari. Schema era una destul de simplă. Reprezentanții companiilor implicate în procesul de spălare a banilor înregistrau recursul la Curtea de Apel, apoi prezentau la bancă copia documentului, iar instituția bancară debloca tranzacția”, a explicat Grigoriu în conferinţa de presă.

Astfel, au fost suspendate cel puţin 46 de decizii de blocare a tranzacţiilor suspecte din Federaţia Rusă, aplicate de Serviciul de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor.

Potrivit deputatei Grigoriu, iniţiativa ar fi venit chiar din partea unor responsabili de la Serviciul respectiv, iar Stoianoglo a fost cel care a făcut lobby pentru ea.

Din analiza dosarelor din anul 2011 privind modificările la Legea vizată, în sinteza amendamentelor am descoperit că însăși CCCEC, instituția din care făcea parte atunci Serviciul de prevenire şi combatere a spălării banilor și care ar fi trebuit să combată acest fenomen, neavând drept de inițiativă legislativă, a propus sintagma „având aspect suspensiv”, susținută apoi de comisia parlamentară raportoare prezidată de Alexandr Stoianoglo. În anii 2017-2018, ex-directorul adjunct al CNA (succesorul de drept al CCCEC), Cristina Țărnă, a utilizat în comunicarea publică sintagma „dezactivarea butonului roșu la CNA”, invocând că modificarea în legea vizată a venit la inițiativa unei persoane cu interese în sectorul bancar, consiliată de Mihail Gofman (ofițer al CCCEC, director adjunct al SPCSB). De asemenea, a specificat că amendamentul în cauză a fost activ timp de câțiva ani. Sintagma introdusă abuzuv în 2011 a dispărut în 2014, în urma asumării de răspundere în fața Parlamentului a Guvernului condus de Iurie Leancă”, a precizat Grigoriu.

Amintim că Procuratura Anticorupție a emis, în septembrie 2020, ordonanţe privind scoaterea de sub urmărire penală a judecătorilor învinuiţi pentru complicitate la spălarea de bani în dosarul „Laundromat”.

La finele anului trecut, Alexandr Stoianoglo a declarat într-un interviu pentru postul de televiziune TV 8 că nu există probe în dosarul Laundromat. După ce a fost acuzat de mai mulţi deputaţi că ar muşamaliza dosarul respectiv, în martie anul curent procurorul general a anunţat că dosarul Laundromatului a fost inclus în lista celor prioritare.

Amintim în context că Veaceslav Platon a fost învinuit, neoficial, că ar fi autorul schemei Laundromatului rusesc. Învinuirile au fost respinse de afacerist. Dar nu poate fi neglijat faptul că Platon, Stoianoglo şi Iurie Cheptine au fost singurii deputaţi care în 2010 s-au opus lichidării instanţelor economice, despre care se vorbea că ar fi implicate în diferite scheme de atac raider puse la cale de Platon.

Ancheta ucrainenilor

La începutul lunii curente, un portal din Ucraina a publicat o investigaţie în care se arată că Alexandr Stoianoglo ar avea tangență cu anumite companii afiliate lui Veaceslav Platon. Jurnaliştii ucraineni menţionau în ancheta lor că Platon l-ar fi plătit cu $5,5 mil. pe Stoianoglo pentru eliberarea sa. Ucrainenii au făcut referire şi la declaraţiile fostului şef al Procuraturii Anticorupţie, Viorel Morari, de la începutul anului curent, că Platon a trecut pe numele soției lui Stoianoglo două companii care dețineau acțiuni Moldindconbank.

Procuratura Generală nu a întârziat să vină cu o reacţie la ancheta jurnaliştilor ucraineni, invocând că este un fals pus la cale de cei care se opun investigării fraudei bancare. „Procuratura dispune de probe pertinente și concludente că mai multe persoane, urmărind scopul amestecului în activitatea de înfăptuire a justiției și de urmărire penală în cauzele penale vizând frauda bancară și altor infracțiuni comise de organizația criminală „Plahotniuc” și grupul criminal „Șor” din cadrul organizației, acționând coordonat, prin înțelegere prealabilă cu persoane publice din Republica Moldova și Ucraina, au realizat un plan prin care să creeze aparența existenței unor legături între cetățeanul Veaceslav Platon și membrii familiei Procurorului General, Alexandr Stoianoglo, prin care l-ar discredita personal, responsabilii de anchetă, dar și investigațiile propriu-zise, derulate în dosarul „frauda bancară” și altele”, se menţionează în document.

Deputata Inga Grigoriu a depus o solicitare la Consiliul Superior al Procurorilor privind suspendarea lui Alexandr Stoianoglo din funcția de procuror general şi numirea unui procuror care să verifice informațiile apărute în presa din Ucraina. Solicitarea a fost transmisă la PCCOCS, instituţie aflată în subordinea lui Stoianoglo.

Istoria clădirilor declarate corpuri delicte

De această dată, Alexandr Stoianoglo a luat o decizie care l-a afectat pe Platon, fiind vorba de prima de acest fel de la eliberarea controversatului afacerist. Este vorba de anularea a șase ordonanțe emise de Procuratura pentru Combaterea Crimei Organizate și Cauze Speciale prin care două imobile ale omului de afaceri Vladimir Russu au fost recunoscute drept corpuri delicte și sechestrate. În baza ordonanţelor emise de către procurorii PCCOCS, au fost emise încheieri judecătoreşti prin care Casa Modei și fosta clădire ASITO au fost transmise lui Veaceslav Platon.

Decizia procurorului general este întemeiată pe constatările în ordine de control ierarhic superior, potrivit cărora, soluțiile procuraturii specializate au avut la bază interpretarea și aplicarea incorectă a normelor procesual penale și au intervenit neîntemeiat în dreptul fundamental de proprietate”, se arată într-un comunicat al Procuraturii Generale.

Vladimir Russu a acuzat, în martie 2021, magistrații Judecătoriei Chișinău că au emis decizii prin care cele două imobile au fost repartizate, pentru păstrare și folosință lui Veaceslav Platon: „Rugăm instituțiile de conducere ale statului R. Moldova: Președinția, Parlamentul, Guvernul, Misiunile Diplomatice și organizațiile internaționale acreditate la Chișinău să ia atitudine față de acest act de injustiție și să condamne acest „furt în amiaza mare”.

Pe de altă parte, Platon susţine că sunt activele sale pe care Plahotniuc i le-a furat de la Victoriabank prin partenerul său Vladimir Russu şi a contestat în instanţă acţiunile procurorului.

Experţii în domeniu susţin că abuzurile procurorilor de la PCCOCS erau prea evidente, iar aşa-zisa prietenie Stoianoglo-Platon devenise prea proeminentă şi procurorul general nu a avut încotr-o decât să anuleze cele șase ordonanţe emise de PCCOCS. Alţii consideră că ar fi vorba de un tertip al lui Platon. Deciziile instanţei de judecată vor arăta cine a avut dreptate.

În cazul în care ai ajuns să citești acest text, înseamnă că subiectul reflectat te-a interesat. Săptămânalul „Gazeta de Chișinău” publică în paginile sale și pe pagina web a publicației articole ce reflectă un spectru larg de probleme, scrise profesionist și echidistant de jurnaliști cu experiență. „Gazeta de Chișinău” este unul din puținele ziare rămase pe piața mediatică care face jurnalism liber și corect. Nu-l lăsa să dispară! Contribuie și tu la menținerea unei publicații libere. Acum poți face un abonament oricând și de oriunde te-ai afla. Dacă abonezi un om drag la formatul PRINT, atunci redacția îți oferă gratuit, prin poșta electronică, formatul PDF al gazetei, în fiecare zi de vineri, la prima oră. Susține „Gazeta de Chișinău” printr-un abonament în format PRINT sau PDF.

ABONAMENT

1 COMENTARIU

  1. […] În ultima lună au avut loc trei evenimente care i-au adus mai aproape de marginea prăpastiei pe cei doi presupuşi prieteni, procurorul general Alexandr Stoianoglo şi controversatul afacerist Veaceslav Platon. În cele din urmă, Stoianoglo a fost nevoit să facă şi o cedare în defavoarea lui Platon, despre care experţii din domeniu susţin că a fost făcută de ochii lumii pentru a distrage atenţia de la alte probleme mai grave, cum ar fi presupusa complicitate a lui Stoianoglo în pregătirea Laundromatului rusesc, transmite SafeNews.md cu referire la gazetadechisinau. […]

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here