Medicină la Orhei: Cordul confundat cu apendicita

Iurie Apostol, un bărbat de 30 de ani din Orhei, a trăit o adevărată dramă din cauza unei simple apendicite. Totul s-a întâmplat la Spitalul Raional Orhei, unde medicii chirurgi au constatat că bărbatul are probleme cu inima şi a fost internat în Secţia de cardiologie. Timp de aproape trei zile cât a fost tratat incorect, Iurie a fost nevoit să suporte dureri inimaginabile, iar chirurgii s-au decis să-l opereze a treia zi spre seară, după ce i s-a spart apendicele şi a făcut peritonită.

Iurie Apostol a fost pus pe picioare de către medicii de la Institutul de Medicină Urgentă din Chişinău, unde a fost adus de soţia sa peste două săptămânii într-un hal fără de hal. Bărbatul a depus o plângere la poliţie, care în cele din urmă a ajuns în arhivă.

Inima şi apendicita

Iurie Apostol a ajuns în Secţia de internare a Spitalului Raional Orhei în dimineaţa de 2 iunie 2020: „M-am trezit din cauza durerilor. Mă durea stomacul şi burta. Durerile deveneau tot mai greu de suportat şi am chemat ambulanţa”.

În Secţia de internare Iurie a fost consultat de către chirurgul Valeriu Slutu. Acesta a declarat că pacientul nu are patologii chirurgicale. Ulterior, Iurie a fost consultat de un medic cardiolog, care a constatat că avea pulsul şi tensiunea arterială ridicate şi a dispus internarea pacientului în Secţia de cardiologie.

Primul medic care a suspectat că Iurie are apendicită a fost cardiologul Margarita Şehter.

„Îmi amintesc bine despre acest caz pentru că a fost unul ieşit din comun. La 3 iunie el a mai fost examinat o dată de medicul Slutu care a exclus apendicita acută şi a fost trimis înapoi în cardiologie. Văzându-l pe Iurie Apostol, eu l-am examinat, l-am diagnosticat cu apendicită acută şi l-am trimis la chirurg. Chirurgul a exclus apendicita acută şi l-a trimis din nou în secţia de cardiologie. La data de 04.06.2020, examinându-l din nou pe Iurie Apostol, l-am diagnosticat cu apendicită acută, iar când mi-a spus că urinează sânge, mi-am dat seama că apendicele s-a spart şi a făcut peritonită. I-am comunicat despre aceasta pacientului, apoi i-am telefonat lui Slutu şi am insistat ca pacientul să fie operat de urgenţă”, a declarat doctorul Şehter, fiind audiată de către ofiţerul de urmărire penală.

Proceduri fără anestezie

Iurie a fost operat de către Valeriu Slutu la ora 15.30, intervenţia chirurgicală fiind de o oră şi jumătate. De obicei, la 12 ore după operaţia de apendicită, pacienţii încep să meargă şi în câteva zile sunt externaţi. Nu a fost şi în cazul lui Iurie Apostol care, în loc să se facă bine, se simţea tot mai rău. Locul operaţiei era şters cu şerveţele de unică folosinţă, pe care i le aducea soţia.

La 11 iunie, Iurie a fost pus din nou pe masa de operaţii. Doar că de această dată fără anestezie: „Am întrebat de ce nu-mi fac anestezie, iar Slutu mi-a răspuns că aşa se face la ei. Medicul mi-a tăiat aţele, a desfăcut rana şi a făcut spălături. Asistenta sa, pe nume Dorina, a spus că ar trebui de folosit betadină. La care chirurgul i-a răspuns că preparatul este scump şi se poate face şi cu apă fiartă. De durere, mi-am pierdut cunoştinţa de câteva ori”.

La 13 iunie, starea de sănătate a lui Iurie se înrăutăţise şi mai mult. Disperată, soţia sa Nina a cerut ca soţul ei să fie transportat la Chişinău. „Valeriu Slutu a strigat la mine, m-a numit urât. A zis că, în loc să-i mulţumesc că i-a salvat viaţa, noi îi punem imaginea în joc, îi lezăm demnitatea. Atunci i-am zis că, dacă nu ne dă bilet de trimitere pentru Chişinău, voi scrie o plângere la Ministerul Sănătăţii. Doar aşa ne-a fost eliberată trimiterea”, ne-a spus Nina Apostol.

Au refuzat să-l transporte cu ambulanţa

Seara, după ce a fost acceptat transferul lui Iurie la Chişinău, soţia sa i-a telefonat Elenei Palanciuc, director adjunct al Spitalului Raional Orhei, privind transportul. Elena Palanciuc i-a spus să se adreseze lui Valeriu Slutu pentru că ea nu poate să-i ofere o ambulanţă, deoarece toate sunt infectate cu Covid. În cele din urmă, Iurie a fost transportat la Chişinău de un prieten, cu maşina personală. „Cu două tuburi de drenaj după el, Iurie a stat semiculcat pe bancheta din spate. Fiind un bărbat înalt şi bine făcut, cu rana deschisă, transportarea lui Iurie în astfel de condiţii a fost o tortură pentru el”, ne-a spus Nina Apostol.

Infectat cu Covid-19

Ajuns la Institutul de Medicină Urgentă din Chişinău, Iurie a fost preluat imediat de medici. La internare i-au fost prelevate pentru prima dată probe pentru testarea la Covid-19, iar rezultatul a fost pozitiv. Cu toate acestea, chirurgii au efectuat patru intervenţii, de fiecare dată Iurie fiind supus anesteziei generale. Într-o săptămână, bărbatul a scăpat şi de coronavirus, fără ca să-i fie afectaţi plămânii.

Iurie Apostol a fost externat la 2 iulie. „Chirurgul Victor Gafton nu mi-a spus prea multe la externare. A zis că se bucură că a făcut ca un tată să se întoarcă la copii”, ne-a declarat Nina Apostol.

Cercul vicios al birocraţiei

Iurie Apostol a depus plângeri la poliţie şi la Ministerul Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale. Plângerea depusă la minister a fost remisă pentru examinare conducerii spitalului din Orhei. În răspunsul oferit de Andrei Stratulat, directorul interimar al Spitalului Raional Orhei, se arată că Valeriu Slutu a acţionat conform protocolului, iar complicaţiile postoperatorii după apendicită nu sunt ieşite din comun. Stratulat a mai scris că comportamentul abuziv al chirurgului Slutu nu a putut fi confirmat, deoarece acesta a respins acuzaţiile.

Iurie Apostol a depus o plângere repetată la Ministerul Sănătăţii, iar de data aceasta s-a decis examinarea plângerii de către o comisie specială. Concluzia a fost că acţiunile medicilor de la Orhei corespund protocoalelor, iar „conduita postoperatorie a pacientului a corespuns volumului operaţiei şi complicaţiilor survenite”. Comisia a explicat complicaţiile de sănătate ale lui Iurie Apostol prin alte maladii grave de care ar fi suferit acesta, cum ar fi diabetul şi problemele cardiovasculare. Nina Apostol neagă însă că soţul său ar fi suferit de aceste boli.

Ofiţerul de urmărire penală, Igor Morozan, care a investigat plângerea lui Iurie Apostol, a dispus şi o expertiză medico-legală. Expertiza a repetat concluziile comisiei speciale de la Ministerul Sănătăţii.

În baza expertizei medico-legale, Igor Morozan a dispus neînceperea urmăririi penale, fără ca să-l anunţe pe Iurie Apostol despre decizia luată.

„Polițistul ne-a spus că dosarul e în arhivă. Ne-am adresat câtorva avocaţi din Orhei ca să ne ajute, dar ne-au refuzat. Unul chiar m-a sfătuit să-mi caut avocat la Chişinău pentru că la Orhei niciun avocat nu se va apuca de acest caz”, ne-a comunicat Iurie Apostol.

Ce spun persoanele vizate

Elena Palanciuc ne-a declarat că nu îşi aminteşte de acest caz. „Cu situaţia pe care o avem azi, nu mai ţin minte cui dăm şi cui nu dăm maşini. Nu pot să vă răspund aşa, trebuie ridicate și studiate materialele. Făceţi un demers”, ne-a spus vicedirectoarea Spitalului Raional Orhei.

Valeriu Slutu susţine că a făcut tot posibilul pentru a-i salva viaţa lui Iurie Apostol. „De ce mă întrebaţi, vreţi să mă jelui? Nu mă jelui, că nu ştiu ce va ieşi până la urmă din aceasta. Am fost și eu infectat cu Covid. Mă simt foarte rău. Trăim acum vremuri foarte grele. Nu vreau să vorbesc mai mult despre acest caz. Nu ştiu ce vreţi să vă spun. Eu am făcut tot ce am putut”, ne-a spus chirurgul Slutu.

Întrebat de ce a renunţat la investigarea cazului, poliţistul Igor Morozan ne-a spus că nu îşi aminteşte. „Pare-se că a fost anul trecut. Eu am venit cu propunerea de neîncepere a urmăririi penale. Nu îmi amintesc din ce motive. Dacă a acceptat procurorul, înseamnă că a fost corect”, a precizat Morozan.

Comentariul juristului

Avocatul Alexandru Iachimciuc ne-a declarat că a avut mai multe cazuri de malpraxis medical, însă puţine au avut finalitate. Potrivit apărătorului, motivul este că expertiza reprezintă proba principală în astfel de dosare, iar medicii evită să-şi expună colegii de breaslă: „Nu poate un procuror sau un avocat să spună că este vorba de malpraxis în afara unei expertize care este făcută tot de medici. Cunosc mai multe cazuri când s-au făcut expertize în Ucraina sau România şi s-a constatat că medicul nu a acţionat corect. Iar expertiza de la noi arăta că acesta nu a încălcat nimic”.

O altă dificultate o reprezintă şi cheltuielile. „Aceste dosare sunt foarte costisitoare. Pe lângă onorariile avocatului, mai sunt şi cheltuielile pentru expertize care de multe ori urmează a fi efectuate în afara ţării. Dacă iniţiaal petiţionarii aveau curaj, până la urmă refuzau din cauza cheltuielilor”, a precizat avocatul.

Alexandru Iachimciuc ne-a mai spus că şi reprezentanţii organelor de drept sunt rezervaţi la examinarea cazurilor de neglijenţă medicală, în special în localităţile mai mici. „Poliţistul, medicul, procurorul, judecătorul se gândesc probabil că ar putea să ajungă la aceşti medici şi le este într-un fel frică. În special acest lucru se observă în centrele raionale, unde oamenii se cunosc mai bine între ei. Este o chestiune foarte delicată. Dar până la urmă depinde de curajul şi ambiţia părţii vătămate”, a declarat Iachimciuc.