(FOTO) 7 aprilie 2009: Doar două cauze în instanță, dosare pierdute la CtEDO și nimeni nu a făcut închisoare pentru ceea ce s-a întâmplat acum 12 ani

525
0
Protestele din 7 aprilie 2009
Protestele din 7 aprilie 2009 / Sursă FOTO: Valeriu Cațer

La 12 ani de la protestele din 7 aprilie 2009, care s-au soldat cu moartea în condiții suspecte a cel puțin patru tineri și maltratarea altor câtorva sute în comisariatele de poliție, pe rolul instanțelor de judecată se află doar două cauze penale intentate împotriva celor care au comis abuzuri împotriva manifestanților. Cel mai important dosar, examinat în prezent la Curtea Supremă de Justiție (CSJ), este cel care îl privește pe Iacob Gumeniță, fost șef al poliției municipale din Chișinău, învinuit de exces de putere, următoarea ședință în acest caz fiind convocată pe 13 aprilie, potrivit unui comunicat al Procuraturii Generale.

Susține și tu presa! Abonează-te la o sursă de informare independentă. Acum e simplu, intră pe

ABONAMENT

Conform statisticilor prezentate de Procuratura Generală, în urma evenimentelor din 7 aprilie 2009, persoanele care au pretins că au avut de suferit de pe urma acțiunilor polițiștilor au adresat 77 de plângeri, iar în alte 31 de cazuri procurorii s-au autosesizat, în total fiind pornite 108 procese penale.

Din toate acestea, doar 28 de dosare în privința a 47 de angajați ai poliției au fost finalizate și expediate în judecată, care a pronunțat 26 de hotărâri irevocabile, în privința a 45 de polițiști, dintre care:

  • nouă sentințe de achitare în privința a 16 persoane;
  • două sentințe de încetare în privința a două persoane (o sentință în legătură cu decesul făptuitorului, iar alta prin stabilirea amenzii contravenționale);
  • 15 sentințe de condamnare în privința a 27 de persoane, din care:
    – condamnare, cu suspendare – nouă sentințe în privința a 20 de persoane;
    – condamnare, cu executare – trei sentințe în privința a patru persoane;
    – condamnare la amendă – trei sentințe în privința a trei persoane.

Toate acestea în condițiile în care R.Moldova a achitat până acum aproape cinici milioane de lei victimelor care s-au adresat la CtEDO.

Statul a fost condamnat în nouă cauze, cu referire la dosarele din aprilie 2009, iar în alte 12 și-a recunoscut vina, angajându-se să plătească despăgubirile solicitate. Totodată, pe rolul CtEDO se mai află încă dosarul lui Valeriu Boboc, singurul tânăr moartea căruia și-au asumat-o autoritățile moldovene. Singura persoană recunoscută vinovată de moartea acestuia este fostul polițist Ion Perju, care ar trebui acum să fie la închisoare pentru că i-a aplicat lovitura fatală tânărului, însă a fugit din R.Moldova în 2015, chiar din sala de judecată, și acum se află în urmărire internațională.

Amintim că protestele din aprilie 2009 au fost generate de nemulțumirea cetățenilor față de victoria în alegerile din acel an a PCRM, care și-a adjudecat 60 de mandate în Parlamentul R.Moldova. Manifestațiile au început pașnic, pe 6 aprilie, a doua zi după alegeri, însă au degenerat în violențe pe data de 7 aprilie.

Comuniștii și opoziția de atunci – PLDM, PL și AMN – s-au acuzat reciproc de provocarea acelor violențe, care au dus la vandalizarea clădirilor Parlamentului și a Președinției, fără ca o investigație cuprinzătoare a evenimentelor de atunci, desfășurată de organele de anchetă ale statului, să fi fost realizată până în prezent.

Cert este faptul că, după ce spiritele s-au calmat, în seara zilei de 7 aprilie și în zilele ce au urmat, poliția a pornit o represiune fără precedent împotriva tinerilor care au participat la protest, fără să țină cont dacă ei au fost sau nu implicați în acțiuni violente, zeci și sute dintre aceștia fiind vânați pe străzile Chișinăului sau în instituțiile de învățământ, bătuți cu bestialitate în comisariatele de poliție și condamnați, tot acolo, de judecători care s-au pus la dispoziția sistemului, la pedepse contravenționale.

Ca urmare a unor presiuni exercitate atât din interior, de către opoziție, cât și din afară, de către partenerii internaționali ai R.Moldova, președintele de atunci, comunistul Vladimir Voronin, a fost nevoit să accepte alegeri parlamentare anticipate, pe 29 iulie 2009, pe care PCRM le-a pierdut în favoarea coaliției formate de PLDM, PDM, PL și AMN, viitoarea Alianță pentru Integrare Europeană (AIE I).

În cazul în care ai ajuns să citești acest text, înseamnă că subiectul reflectat te-a interesat. Săptămânalul „Gazeta de Chișinău” publică în paginile sale și pe pagina web a publicației articole ce reflectă un spectru larg de probleme, scrise profesionist și echidistant de jurnaliști cu experiență. „Gazeta de Chișinău” este unul din puținele ziare rămase pe piața mediatică care face jurnalism liber și corect. Nu-l lăsa să dispară! Contribuie și tu la menținerea unei publicații libere. Acum poți face un abonament oricând și de oriunde te-ai afla. Dacă abonezi un om drag la formatul PRINT, atunci redacția îți oferă gratuit, prin poșta electronică, formatul PDF al gazetei, în fiecare zi de vineri, la prima oră. Susține „Gazeta de Chișinău” printr-un abonament în format PRINT sau PDF.

ABONAMENT

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here