Povara românității (1)

425
0
Dragoș Vasiliu „Mondial”: „Am trăit niște momente de neuitat în turneul din URSS. La Teatrul Verde din Chișinău, care avea 7.000 de locuri, veneau în fiecare seară câte 12.000 de oameni. Nu mai voiau să iasă din teatru. După primul spectacol ne-au mutat la motelul «Struguraș», care se afla la opt kilometri de Teatrul Verde. Autorităților le-a fost frică de reacția publicului. Moldovenii voiau să ne conducă, cu miile, pe străzi.”

Situaţia reală din RSS Moldovenească de la începutul anilor ’70 se oglindeşte în documentul pe care îl publicăm. L-am descoperit în Arhiva organizaţiilor social-politice a Republicii Moldova (fosta Arhivă a CC al PCM), poartă titlul „Despre măsurile privind intensificarea activităţii ideologice în rândul populaţiei RSS Moldoveneşti” şi face parte din Procesul-verbal nr. 111, din 16 noiembrie 1970, al şedinţei Biroului CC al PCM din aceeași zi.

În istoria fostei RSS Moldoveneşti, anii ’70 ai secolului trecut s-au înscris drept ani de evidentă ascensiune naţională. Pentru prima dată de la 1944, când Basarabia a fost ocupată a doua oară de sovietici, în funcţii de răspundere încep să fie numiţi şi unii băştinaşi.

Cartea în limba română fiind interzisă tacit, studenţii instituţiilor de învăţământ superior din RSSM aduceau în republică mii de volume în limba română de la Moscova, Kiev, Cernăuţi, Odesa şi alte oraşe. Erau cărţi de Nicolae Iorga, Mircea Eliade, Mihai Eminescu, Vasile Alecsandri, Constantin C. şi Dinu C. Giurescu, Nicolae Bălcescu, Adrian Păunescu, George Coşbuc, Lucian Blaga, Mihail Sadoveanu şi alţii.

Discuri ale formaţiilor „Mondial”, „Savoy”, „Sincron”, „Coral”, sau ale cunoscuților interpreți: Dan Spătaru, Margareta Pâslaru, Constantin Drăghici, Irina Loghin luminau minţile şi sufletele tineretului studios, trezind sentimente patriotice, de mândrie naţională.

Sentimentul naţional în deceniului şapte al secolului trecut a fost promovat nu numai de poeţi, scriitori, muzicieni, pictori sau cineaşti, dar şi de unele oficialităţi de stat şi de partid din rândul românilor basarabeni, care au susţinut apariţia şi difuzarea unor cărţi, articole, filme, melodii. În aparatul de conducere al republicii se conturase „o aripă de dreapta” a nomenclaturii. De unii dintre aceştia depindeau finanţarea, aprobarea şi lansarea unor opere literare, muzicale, cinematografice sau din domeniul artelor plastice.

Desigur, această deşteptare a demnităţii naţionale, a mândriei de a fi român nu putea trece neobservată de Moscova, cu atât mai mult cu cât ea era permanent informată de organele KGB-ului şi ale Miliţiei de la Chişinău. În perioada amintită a avut loc o mobilizare totală a uneltelor ideologice şi de forţă pentru a stăvili pătrunderea adevărului istoric pe acest petic de pământ românesc, ocupat de ruşi (1812-1918), apoi de sovietici (1940-1941, 1944-1991).

Nu în zadar în anii 1970-1990 de sub pana istoricilor sovietici din RSS Moldovenească (în mod preponderent reprezentanţi ai minorităţilor naţionale şi unii rătăciţi din Transnistria) au apărut câteva tone de maculatură istorică, pretinse monografii sau cercetări ştiinţifice. Ca să devii pe atunci „savant istoric”, era de ajuns să scrii cât mai multe calomnii la adresa României şi a tot ceea ce era românesc. Grabnic primeai titlu ştiinţific, serviciu la catedră, apartament gratuit de la stat şi alte facilităţi. Aceasta era politica oficială!

Situaţia reală din RSS Moldovenească la începutul anilor ’70 se oglindeşte şi în documentul care urmează. L-am descoperit în Arhiva organizaţiilor social-politice a Republicii Moldova (fosta Arhivă a CC al PCM), poartă titlul „Despre măsurile privind intensificarea activităţii ideologice în rândul populaţiei R.S.S. Moldoveneşti” şi face parte din Procesul-verbal nr. 111, din 16 noiembrie 1970, al şedinţei Biroului CC al PCM din aceeași zi.

Traducerea din limba rusă ne aparţine. Din document am eliminat unele pasaje nesemnificative, care nu pot schimba esența lucrurilor.

Comitetele orăşeneşti, comitetele raionale, multe organizaţii primare de partid din republică îndeplinesc o anumită muncă de educaţie comunistă a oamenilor muncii şi au reuşit să ridice activismul de muncă şi politic.

Cu toate acestea, din cauza unor lacune în organizarea educaţiei populaţiei în spiritul patriotismului sovietic şi al prieteniei popoarelor URSS, precum şi sub influenţa propagandei burgheze, în republică au loc cazuri de orientări şi atitudini naţionaliste, prooccidentale, sioniste, antisovietice etc.

Partea română foloseşte din ce în ce mai activ literatura, radioul, televiziunea, călătoriile cetăţenilor români în Moldova şi vizitele cetăţenilor noştri în RSR pentru a propaga printre oamenii noştri cursul politic „deosebit“ [al României], neprietenos faţă de URSS. Organizaţiile româneşti trimit turişti preponderent în Moldova, stăvilind călătoriile în alte zone ale URSS.

În 1969, republica a fost vizitată de 14,4 mii de români, iar în România au călătorit 5 mii de cetăţeni de ai noştri. În 10 luni ale anului curent, călătoriile din ambele părţi au înregistrat aproximativ 10 mii de persoane. Unii cetăţeni români se exprimă deschis referitor la pretenţiile teritoriale ale României faţă de Basarabia şi Bucovina. Au fost depistate cazuri când turiştii români se ocupau cu specula, vânzând mărfuri de larg consum.

Din România şi prin teritoriul ei ajunge la noi multă literatură duşmănoasă, inclusiv chineză şi albaneză. În 10 luni ale anului 1970, la punctele vamale ale republicii, grănicerii au confiscat de la străini 2.815 exemplare de asemenea produse. În RSS Moldovenească se răspândesc multe publicaţii periodice. În anul curent, au venit din România 2.377 de exemplare, în timp ce România are doar 615 abonamente la gazete şi reviste moldoveneşti.

În scopul intensificării de mai departe a muncii ideologice de educaţie a oamenilor muncii în spiritul patriotismului sovietic şi al internaţionalismului proletar, al contracarării propagandei duşmănoase şi în conformitate cu Hotărârea CC al PCUS din 5 noiembrie 1970, „Despre măsurile privind intensificarea muncii ideologice în rândul populaţiei RSS Moldoveneşti şi a regiunii Cernăuţi din RSS Ucraineană”, Comitetul Central al Partidului Comunist al Moldovei hotărăşte:

1. Comitetele orăşeneşti, raionale, Consiliul Republican al Sindicatelor, CC al ULCTM [Uniunea Leninistă Comunistă a Tineretului din Moldova], Ministerul Culturii din RSSM, Ministerul Învăţământului din RSSM, Comitetele de Stat ale Consiliului de Miniştri al RSSM pentru televiziune şi radiodifuziune, presă şi învăţământul profesional-tehnic, Prezidiul Academiei de Ştiinţe a RSSM, redacţiile gazetelor şi revistelor republicane sunt obligate să-şi modifice esenţial activitatea ideologică în rândul populaţiei republicii, să ridice nivelul educativ al oamenilor muncii, în primul rând al tineretului şi intelectualității în spiritul internaţionalismului proletar, al prieteniei popoarelor URSS, al patriotismului sovietic, al unui spirit politic accentuat. Să stăvilească pătrunderea ideologiei burgheze şi altei ideologii duşmănoase în rândurile oamenilor sovietici, să acuze public şi să-i tragă la răspundere pe purtătorii acestor ideologii.

(punctul 2 omis de mine – Al.M.)

3. Comitetul de Stat al Consiliului de Miniştri al RSSM pentru televiziune şi radiodifuziune este însărcinat să întocmească un ciclu de măsuri în scopul îmbunătăţirii calităţii emisiunilor radio şi TV, pregătirii şi perfecţionării cadrelor de creaţie de la radio şi televiziune. Se propune CC al PCM, în coordonare cu Comitetul de Stat al Consiliului de Miniştri al URSS pentru radio şi televiziune, majorarea timpului de antenă pentru emisiunile în limba moldovenească, destinate radioascultătorilor din Republica Socialistă România.

4. Se obligă Prezidiul Academiei de Ştiinţe a RSSM să prezinte CC al PCM propuneri aprobate de institutele corespunzătoare ale Academiei de Ştiinţe a URSS privind desfăşurarea diferitor conferinţe şi sesiuni ştiinţifice pe probleme ale istoriei Moldovei, formarea naţiunii moldoveneşti, istoria relaţiilor ruso-române şi sovieto-române.

5. Consiliul Moldovenesc Republican al Sindicatelor, Direcţia de lucru cu turişti străini de pe lângă Consiliul de Miniştri ai RSSM, CC al ULCTM vor elabora măsuri de îmbunătăţire a relaţiilor turistice cu România în scopul informării opiniei publice din România despre viaţa poporului moldovenesc, realizările lui în anii puterii sovietice. Împreună cu organele de partid şi sovietice orăşeneşti, raionale se va stabili o procedură de selectare mai riguroasă a turiştilor sovietici, care vor călători în RSR pentru ca aceştia să fie supuşi unui instructaj adecvat.

 

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here