Vladimir Beșleagă, la aproape 90 de ani, cu o donație importantă de carte pentru Muzeul Național de Literatură (FOTO)

2847
0
Scriitorul Vladimir Beșleaga

Scriitorul Vladimir Beșleagă a donat Muzeului Național de Literatură „Mihail Kogălniceanu” de la Chișinău întreaga colecție de carte care i-a servit la documentarea romanului „Cumplite vremi”. Aceasta cuprinde cronici românești, polone și turcești, hărți, dar și notele sale de lectură, toate fiind catalogate și incluse pentru păstrare într-un fond aparte al muzeului, pentru a fi disponibile la solicitarea cercetătorilor.

Susține și tu o instituție de presă liberă! Donația ta va contribui la susținerea activității noastre prin care informăm societatea echidistant și corect. Ajută-ne să promovăm adevărul, dreptatea și libertatea.

SUSȚINE

Acum o săptămână, cu ocazia celor 103 ani care s-au împlinit de la Unirea Basarabiei cu România, pe 27 martie 1918, Vladimir Beșleagă a vernisat expoziția„ Scriitori din cronica Unirii: Vasile Alecsandri și Mihail Kogălniceanu”, se arată într-un comunicat pe site-ul muzeului.

Născut în Transnistria, la Mălăiești, actualul raion Grigoriopol, Vladimir Beșleagă va împlini pe 25 iulie 90 de ani. Este cunoscut atât pentru creația sa literară, cât și pentru convingerile românești, fiind unul dintre mai înflăcărați promotori ai Unirii R.Moldova cu România. După facultate a lucrat la o teză despre proza ardeleanului Liviu Rebreanu, însă tentativele sale au fost blocate de cenzura sovietică. După câțiva ani de gazetărie, a debutat, în 1963, cu culegerea de nuvele „La fântâna Leahului”. A fost deputat în Sovietul Suprem al URSS în anii Perestroikăi, deputat în primul Parlament al R.Moldova, pe listele Frontului Popular (1990-1993) și semnatar al Declarației de Independență.

A publicat romanele „Zbor frânt” (1966), „Acasă” (1976), „Ignat și Ana” (1979), „Durere” (1979), „Viața și moartea nefericitului Filimon sau anevoioasa cale a cunoașterii de sine” (1988, roman de serat scris în 1966), „Sânge pe zăpadă” (1985) și „Nepotul” (1993).

Pe lângă asta, a tradus „Dafnis și Cloe” de Longos (1970), „Coliba unchiului Tom” de Harriet Beecher Stowe (1972) și „Lauda prostiei” de Erasmus (1976).

În cazul în care ai ajuns să citești acest text, înseamnă că subiectul reflectat te-a interesat. Site-ul „gazetadechisinau.md” publică articole care reflectă un spectru larg de probleme, scrise profesionist și echidistant de editorialiști și jurnaliști cu experiență. „Gazeta de Chisinau” este o sursă de informare credibilă pe piața mediatică din Republica Moldova. Nu o lăsa să dispară! Contribuie la menținerea unei publicații libere. Acum poți face și tu o donație.

SUSȚINE