UE/Poluare cu amoniu și alte substanțe chimice pe Ichel. De ce sunt atât de periculoase apele râului

1618
2
11 martie 2021. Satul Romănești, raionul Strășeni. Foto: Natalia Munteanu

În râul Ichel sunt deversate ape reziduale și meteorice fără epurare, contaminate cu dejecții animale și materii fecale. Apele gârlei sunt foarte poluate cu azot de amoniu, ioni de magneziu, ioni de sodiu și potasiu, arată rezultatele analizelor de laborator realizate la mijlocul lunii martie de GAZETA de Chișinău.

Susține și tu presa! Abonează-te la o sursă de informare independentă. Acum e simplu, intră pe

ABONAMENT

Au fost prelevate cinci probe de apă din Coșernița, Făurești, Cricova, Porumbeni și Românești, localități situate pe râul Ichel. Probele de apă colectate din Ichel au fost aduse, pentru analiza a 20 de parametri fizici și chimici, la laboratorul Întreprinderii de Stat Expediția Hidrogeologică „EHGeoM”.

Analizând datele obținute la testarea probelor de apă, Elena Culighin, cercetător la Institutul de Chimie, a observat că doar indicele de hidrogen (pH) corespunde cerințelor pentru clasa întâi de calitate a apei, pentru toate probele de apă. Azotului de amoniu, ionilor de sodiu și potasiu li se atribuie clasa a cincea, care înseamnă apă foarte poluată, notează Elena Culighin. Cercetătoarea de la Institutul de Chimie susține că pentru sulfați, magneziu și duritate se dau clasele trei și cinci, ceea ce arată că apa e poluată moderat și foarte poluată. „Conținutul mare de sulfați poate fi determinat de factorii naturali, cum sunt rocile (ghipsul)”, spune Elena.

Sinteza analizelor de la laboratorul „EHGeoM”. Tabel întocmit de Elena Culighin

Concentrație mare de amoniu. „Dintre elementele azotului, cea mai mare cantitate o au compușii amoniacali (amoniac și ionii de amoniu), probele de apă au valori caracteristice clasei a cincea. Nivelul crescut de ioni de amoniu în apă este un indicator important de poluare cu mase fecale sau dejecții de animale. Valoarea înaltă a parametrului oxidabilitate indică prezența compușilor de origine organică, atât biodegradabili, cât și nebiodegradabili. De asemenea, nivelul de fier în apă este mare”, explică Elena Culighin, manager de program la Centrul Național de Mediu.

De ce miroase urât în preajma Ichelului

Te izbește mirosul puternic de canalizare, care vine dinspre râu atunci când mergi prin satul Făurești. O spumă tulbure plutește pe râul care trece prin Cricova. O femeie din Hrușova, care locuiește pe malul râului Ichel, spune că dimineața nu poate deschide geamurile din cauza mirosului neplăcut de la Ichel, iar culorile apei se schimbă de la maroniu până la albastru. Mirosul și culoarea au explicații. Potrivit rezultatelor de laborator, parametrilor organoleptici: pentru miros li se atribuie clasele patru și cinci, ceea ce înseamnă poluat și foarte poluat, iar pentru culoare – clasele doi și cinci. Clasa a doua, care este bună, pare a se datora izvoarelor de apă care curg din stâncile ce înconjoară satul Făurești. Apa cristalină de izvor diluează ușor culoarea apei poluate a râului.

Calitatea apei se apreciază după clasele de calitate, nu în baza concentrației maxime admise a parametrilor, ne explică Ana Șeico, medic igienist la Agenția Națională de Sănătate Publică (ANSP). Există cinci clase de calitate a apei. Toate probele de apă colectate din cele cinci localități de pe Ichel, corespund clasei a cincea de calitate a apei, deoarece cel puțin un parametru e foarte poluat. „La un parametru e clasa întâi, la altul e clasa a treia etc. Dacă măcar un indice dintre cei douăzeci analizați corespunde clasei a cincea, deja proba de apă se încadrează la clasa a cincea care-i foarte poluată”, ne lămurește Ana Șeico.

Clasa a cincea înseamnă devieri majore ale valorilor fizico-chimice și biologice de la fondul natural al calității apei, din cauza activității umane, potrivit Regulamentului cu privire la cerinţele de calitate a mediului pentru apele de suprafaţă. „Apa aceasta poate fi folosită pentru generarea energiei hidro-electrice sau transport”, menționează Ana Șeico, medic igienist la ANSP.

Riscurile pentru sănătate

Dacă apa se încadrează în clasa a patra, atunci „aceasta poate fi folosită în scopuri industriale sau în diferite procese tehnologice pentru răcire, la transport și la energia hidroelectrică. Mai poate fi utilizată în industriile care necesită apă de calitate echivalentă, care nu corespunde parametrilor de apă potabilă”, zice Șeico.

Ionii de clor, ionii de sulfați, ionii de magneziu, hidrocarbonații și calciul sunt responsabili de mineralizare, mai aflăm de la Ana Șeico. Rezultatele analizelor arată că substanțele chimice sunt în cantități excesive. Medicul igienist susține că „ele provoacă iritații gastro-intestinale, afecțiuni digestive sau afecțiuni ale sistemului osteo-articular”. Aceste maladii pot fi provocate dacă oamenii folosesc apa râului Ichel pentru irigarea legumelor, fructelor, prin consumul de pește sau dacă se scaldă în râu.

Uitându-se peste rezultatele analizelor, Ana Șeico consideră că sursele de poluare a râului sunt apele reziduale fără epurare, care se deversează în Ichel. Alte surse de poluare sunt apele meteorice care de asemenea nu sunt epurate, salubrizarea necorespunzătoare a teritoriului localității, nerespectarea zonei de protecție sanitară a bazinului acvatic și amplasarea obiectivelor poluante în zona de protecție a râului. Apele meteorice sau pluviale sunt apele care provin din precipitaţii atmosferice (ploi, topirea zăpezii de pe acoperișuri, terase, platforme industriale și/sau curți interioare).

Tabel întocmit de Maria Sandu

Sodiul distruge solul”

Și Maria Sandu, doctor în chimie, cercetător științific la Institutul de Ecologie și Geografie al Academiei de Științe, susține că, „în general, apa râului Ichel este poluată deoarece prevalează ionii de amoniu și ionii de magneziu, parametri care se încadrează în clasele patru și cinci”.

În cazul clasei a patra, condiţiile pentru familia ciprinidelor nu mai pot fi asigurate. Apele nu corespund cerinţelor pentru apa potabilă fără aplicarea metodelor de tratare avansată. Maria Sandu precizează că familia ciprinidelor înseamnă biota acvatică sau micro-organismele (lipitori, raci etc.) din apă. „Azotul de amoniu distruge tot ce-i în apă. Distruge biota acvatică. Omul nu se poate scălda în apa asta. Animalele și păsările nu pot bea această apă”, afirmă Maria Sandu.

Ionii de sodiu și potasiu ajung în râu de la cei care deversează apele reziduale. „Ei folosesc săruri de magneziu, săruri de sodiu, care nimeresc în râu. Sodiul e foarte periculos pentru irigare, distruge solul”, conchide doctorul în chimie, Maria Sandu.

În cazul în care ai ajuns să citești acest text, înseamnă că subiectul reflectat te-a interesat. Săptămânalul „Gazeta de Chișinău” publică în paginile sale și pe pagina web a publicației articole ce reflectă un spectru larg de probleme, scrise profesionist și echidistant de jurnaliști cu experiență. „Gazeta de Chișinău” este unul din puținele ziare rămase pe piața mediatică care face jurnalism liber și corect. Nu-l lăsa să dispară! Contribuie și tu la menținerea unei publicații libere. Acum poți face un abonament oricând și de oriunde te-ai afla. Dacă abonezi un om drag la formatul PRINT, atunci redacția îți oferă gratuit, prin poșta electronică, formatul PDF al gazetei, în fiecare zi de vineri, la prima oră. Susține „Gazeta de Chișinău” printr-un abonament în format PRINT sau PDF.

ABONAMENT

2 COMENTARII

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here