Monitorizarea electronică a traficului rutier şi interesele ascunse

În timp ce ţara se îneacă în pandemie, iar Guvernul numără ultimii bănuţi din rezervele statului pentru procurarea vaccinurilor şi medicamentelor anti-Covid, Ministerul de Interne pune la bătaie 20 de milioane de lei pentru extinderea sistemului electronic de monitorizare a circulaţiei rutiere. Noutatea a avut efectul unui trăsnet, după ce mai multe instituţii ale statului s-au pronunțat asupra ineficienţei sistemului şi utilizarea sa la limita legalităţii. Totodată, o simplă analiză a procesului de implementare a sistemului demonstrează că acesta a fost transformat într-un sector de interese şi irosire a banului public.

Anunţul despre licitaţia privind achiziționarea de bunuri și servicii pentru extinderea sistemului de supraveghere a circulației rutiere a fost publicat la data de 1 martie 2021 de către Serviciul Tehnologii Informaţionale al Ministerului de Interne.

Anunţul MAI

Conform Caietului de sarcini, MAI intenţionează să procure cu cele 20 de milioane de lei o unitate centrală specializată pentru gestiunea și managementul unităților de supraveghere și de monitorizare a traficului rutier și componentelor acestora pentru postul central de dirijare şi 23 de posturi de supraveghere a circulaţiei rutiere.

Licitaţia este prevăzută pentru un singur lot. Ofertele urmează a fi depuse până la data de 11 aprilie şi evaluate conform criteriilor cel mai mic preţ, în proporţie de 60 la sută, şi parametri tehnici, de 40 la sută.

În Caietul de sarcini se mai precizează că posturile de supraveghere trebuie să reprezinte un sistem de recunoaștere automată a plăcuțelor de înmatriculare și de identificare și captare a încălcărilor regulilor de circulație rutieră, atât pe timp de zi, cât și pe timp de noapte, fără necesitatea participării operatorilor, precum și fără necesitatea de utilizare a iluminării stradale.

Cele 23 de posturi de supraveghere urmează a fi instalate pe drumurile naţionale, în mai multe localităţi din raioanele Orhei, Anenii Noi, Ungheni, Hânceşti şi Ialoveni, precum şi la câteva intersecţii din Chişinău. Locaţiile au fost alese de către experţii MAI, fiind calificate drept sectoare cu risc sporit de accidente.

Cum a început implementarea sistemului electronic de supraveghere rutieră

Sistemul de monitorizare video a traficului a început la finele anului 2010, când Guvernul a aprobat Strategia naţională pentru siguranţă rutieră prin Hotărârea nr. 1214. Documentul avea ca obiectiv constituirea unei baze pentru o politică de siguranţă rutieră eficientă şi durabilă.

La 17 iunie 2012, a fost votată Hotărârea Guvernului cu privire la aprobarea Concepției Sistemului automatizat de supraveghere a circulației rutiere „Controlul traficului”, iar la 17 noiembrie 2014, Hotărârea Guvernului nr. 965 pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea și funcționarea Sistemului automatizat de supraveghere a circulației rutiere „Controlul traficului” și modificarea Concepției Sistemului automatizat de supraveghere a circulației rutiere „Controlul traficului”.

Începutul implementării Sistemului automatizat de supraveghere a circulaţiei rutiere în municipiul Chișinău a constituit-o semnarea la 25 mai 2011 a Acordului pentru asistenţă în acest domeniu, între Guvernul Republicii Moldova și Guvernul Chinei, în valoare de 5 milioane de dolari.

Ministerul Afacerilor Interne a implementat Sistemul automatizat de supraveghere a circulației rutiere, care include 126 de camere de supraveghere video, 145 de camere foto și 29 de camere video panoramice, ce urmau să asigure monitorizarea traficului rutier pe 126 de direcții de deplasare în 41 de zone de supraveghere (33 de intersecții și opt tronsoane de drum) din raza municipiului Chișinău.

Jurnaliştii de la „Ziarul de Gardă” au constatat într-o investigaţie că în vârful afacerii s-au aflat un afacerist cu dublă identitate, fostul deputat și secretar general al PLDM, Victor Roșca, dar și mai mulți intermediari, unii dintre care s-au aflat în funcții publice.

Filmările au fost declarate ilegale

După implementarea sistemului de supraveghere video a circulaţiei rutiere în Chişinău, conducătorii auto au început să primească prin poştă procesele-verbale de aplicare a amenzii pentru încălcarea Regulamentului circulaţiei rutiere. Fiecare document era însoţit de o poză a vehiculului identificat după numărul de înmatriculare în momentul când încalcă regulile.

La 18 decembrie 2014, Judecătoria Chişinău a interzis utilizarea camerelor de supraveghere a traficului rutier. Instanţa a constatat că Ministerul Afacerilor Interne încalcă dreptul cetățenilor la viață privată.

Potrivit deciziei instanței, filmarea sau fotografierea șoferilor și automobilelor lor de camerele staționare constituie o încălcare. Ministerul de Interne a fost acționat în instanţă de către asociația „Juriștii pentru Drepturile Omului” pentru nerespectarea dreptului la viață privată a membrilor asociației. Avocatul Vitalie Nagacevschi a invocat atunci că informaţia de pe camerele de supraveghere este folosită pentru a exercita presiuni asupra concurenţilor politici.

În vizorul Curţii de Conturi

Curtea de Conturi a constatat, în aprilie 2017, că supravegherea video a traficului rutier nu şi-a atins scopul ci, dimpotrivă, a prejudiciat statul cu peste 250 de milioane de lei. Auditorii Curţii de Conturi au stabilit că cei care conduceau Ministerul de Interne în anul 2012 și instituțiile subordonate au gestionat neglijent aceste dispozitive şi au oferit unor firme private dreptul de a administra sistemul, care urmau să primească până la 50 la sută din valoarea amenzilor încasate.

Totodată, pentru a încasa mai mulţi bani, au fost date amenzi care nu se încadrează în prevederile Codului Rutier, iar peste 27.000 de contravenţii constatate au fost şterse, unele amenzi fiind micşorate după bunul plac.

„Cei care stau în spatele acestor scheme sau acestor ilegalități deja urmează să răspundă organelor competente în investigație. Avem în față un draft al unui plan, conform căruia noi vom acționa în unele locuri foarte rapid pentru eradicarea neregulilor depistate”, a declarat atunci ministrul de Interne, Alexandru Jizdan.

Au trecut doi ani şi Curtea de Conturi a constatat că nu a fost luată nicio măsură şi nimeni nu a fost pedepsit pentru prejudiciile aduse statului. Tot atunci au fost formulate un şir de recomandări pentru autorităţi.

În octombrie 2019, Curtea de Conturi semnalează din nou neregulile din sistemul de supraveghere video a traficului rutier şi constată că recomandările din 2017 au fost ignorate. Potrivit raportului Curții de Conturi, peste 90% din capturile camerelor de supraveghere ale Sistemului automatizat „Controlul traficului” din Chișinău sunt rebutate, sistemul funcționând în ultimii ani cu un randament de circa 6,5%.

Trecerea în proprietate privată

La începutul anului 2019, autoritățile au prezentat pentru consultări publice un proiect de hotărâre privind transmiterea către un investitor privat a drepturilor și obligațiilor privind gestionarea sistemului video de monitorizare a traficului cu condiţia că va efectua investiții din surse proprii în termen de cel mult 6 ani din data semnării contractului.

Proiectul prevedea instalarea camerelor de monitorizare și supraveghere video în locurile de interes public, crearea sistemului de înregistrare automată a încălcărilor regulilor de circulație rutieră de drumurile Republicii Moldova.

Ulterior, despre acest proiect nu s-a mai comunicat nimic.

Şi din nou despre modernizarea supravegherii video

Problema monitorizării video a traficului rutier este preluată la începutul anului 2020 de către Guvernul condus de Ion Chicu. În şedinţa care a avut loc la data de 3 ianuarie, premierul a solicitat informații despre funcționarea sistemului de supraveghere rutieră video din Chișinău. Conducerea Serviciului Tehnologia Informației al MAI a comunicat că sistemul constă din 48 de echipamente învechite și 15 echipamente noi, instalate în decembrie 2018.

Responsabilii STI au informat premierul că noile echipamente au costat circa 9 milioane de lei și, într-un an de funcționare, au generat încasări de 14 milioane de lei, reprezentând 25 la sută din încălcările procesate. Reprezentanţii MAI au raportat procesul dificil de constatare a încălcărilor, lipsa marcajului rutier și funcționalitatea redusă a echipamentelor învechite.

Conducerea MAI a remarcat în acelaşi timp că experiența aplicării sistemului de supraveghere video demonstrează efecte pozitive în comportamentul participanților la trafic şi reducerea numărului de accidente rutiere.

La 7 februarie 2020, Ion Chicu a convocat o altă ședință în care s-a discutat despre modernizarea și extinderea sistemului de monitorizare a traficului rutier, la care șeful Serviciului Tehnologii Informaționale al Ministerului Afacerilor Interne, Adrian Șova, a prezentat un nou concept de dezvoltare a sistemului de monitorizare a traficului rutier, estimat la 237 de milioane de lei. Conceptul prevede că sistemul de monitorizare existent va fi extins la nivel național în patru etape, iar instalarea camerelor de supraveghere în toată republica va dura cel puțin trei ani. Costul proiectului este de aproximativ 237 de milioane de lei.

Acum rămâne de văzut care firme vor câştiga licitaţia şi conexiunile lor cu anumiţi funcţionari.