UE/Râul care îmbolnăvește oamenii. Cum ni se încalcă dreptul la viață

3300
3
Râul Ichel în satul Făurești din comuna Ciorescu. Foto: Natalia Munteanu

Apele râului Ichel, afluent al fluviului Nistru, sunt foarte poluate microbiologic și cu substanțe chimice care sunt un pericol pentru sănătatea oamenilor. Apele uzate sunt lăsate de autorități să se deverseze direct în râu, încălcând drepturile locuitorilor care trăiesc de-a lungul Ichelului.

Susține și tu o instituție de presă liberă! Donația ta va contribui la susținerea activității noastre prin care informăm societatea echidistant și corect. Ajută-ne să promovăm adevărul, dreptatea și libertatea.

SUSȚINE

În satul Făurești bântuie un miros insuportabil. Duhoarea vine de la râul Ichel care șerpuiește prin localitate. Asta se întâmplă în fiecare zi, începând cu anii 90, de când stația de epurare de la Ciorescu ar fi nefuncțională, aflăm de la Nina și Maria, două femei pe care le-am întâlnit de-a lungul râului Ichel, în timp ce luam probe de apă pentru analize de laborator. Femeile se arată sigure că putoarea e din cauza apelor reziduale care vin dinspre localitățile Ciorescu și Cricova.

La Micăuți, cuscrul meu prinde pește, iar aici nici broaște nu-s. Miros urât este în fiecare zi, dar sunt zile când e mai puternic. Intră pe ferestre. N-are limită”, povestește Maria. Cum trăiți cu acest miros, le întreb. „Dar ce să facem?! Am organizat proteste, am închis drumul. Sunt ani de zile de când luptăm așa”, răspunde Nina. Maria spune că, din cauza apei murdare, nici animalele nu le mai adapă la râu: „Dar vaca nici nu bea apă de acolo!”.

Râul Ichel la Făurești

La Micăuți, cuscrul meu prinde pește, iar aici nici broaște nu-s”

Dacă ar fi să fie doar la noi, dar e peste tot așa ceva. Nu e doar la noi. Nu e singurul râu din R. Moldova. Nu știu cine va rezolva problema asta”, susține Nina. În Făurești există apeduct, fără sistem de canalizare și stație de epurare. Fiecare locuitor își adună apele uzate într-o hazna, iar apoi, contra cost, vine autospeciala care curăță bazinul subteran și duce apele menajere la o stație de epurare.

Ne deplasăm spre alte localități pentru a lua apă din râu. Am colectat apă din cinci sate prin care trece Ichelul: Coșernița; Făurești; Cricova, Porumbeni și Românești. Ajunși în satul Coșernița, raionul Criuleni, chiar pe malul râului, i-am întâlnit pe Ghenadie Cazacu și Vladimir Cebotari. Nea Vladimir își amintește că, pe timpuri, râul Ichel era curat, dar acum e un dezastru. „Apa e murdară. Totul se otrăvește de la apa asta. Toate bolile se iau de la apă”, conchide Vladimir Cebotari.

Vladimir Cebotari și Ghenadie Cazacu, locuitori ai satului Coșernița

Ghenadie Cazacu adaugă că „starea râului e dezastruoasă”. Ghenadie susține că niciun locuitor al satului Coșernița nu varsă apele uzate în Ichel. Toate apele reziduale vin de la Cricova și Ciorescu. „Nu înțeleg cum primăriile de la Cricova și Ciorescu nu pot să-și facă câte o stație de epurare. Problema e foarte mare. Să ia bani de la Fondul Ecologic Național și să construiască odată!”, se indignează Ghenadie.

Li se încalcă dreptul la viață privată

Dreptul la un mediu înconjurător sănătos este inclus printre drepturile garantate de Convenția Europeană a Drepturilor Omului (CEDO). Acesta a fost alăturat dreptului la viață privată. Rodica Iordanov, consultant juridic la Asociația EcoContact, precizează că „orice formă de poluare este o încălcare a drepturilor omului deoarece omul nu poate avea o viață decentă, n-are condiții de dezvoltare”.

Dreptul la viață privată e încălcat prin faptul că e poluare excesivă, care-i demonstrată. Dacă administrațiile locale și centrale nu iau măsuri pentru a diminua și a reduce această poluare, atunci dreptul la viață privată este încălcat. Omul nu poate locui elementar în casa lui. Sau trebuie să stea permanent cu geamurile închise, să nu aibă miros care vine din preajmă”, explică juristul Rodica Iordanov.

Potrivit Rodicăi Iordanov, autoritățile care sunt de-a lungul râului și care admit să fie făcute deversările directe în Ichel încalcă și Legea apelor. „În Legea apelor este prevăzut că noi, cetățenii, trebuie să beneficiem de apă calitativă, fără poluare și obiectivele de protecție a mediului trebuie atinse prin efortul comun al autorităților publice locale, centrale și al mediului de afaceri”, denotă Iordanov.

Râul Ichel în satul Făurești

Și Constituția R. Moldova prevede că „fiecare om are dreptul la un mediu înconjurător neprimejdios din punct de vedere ecologic pentru viață și sănătate, precum și la produse alimentare și obiecte de uz casnic inofensive”.

Boli provocate de apa râului Ichel

Apa din râul Ichel este poluată și se atribuie clasei a cincea de calitate a apelor, ceea ce înseamnă apă foarte poluată, aflăm de la Agenția Națională de Sănătate Publică (ANSP) care monitorizează calitatea apelor de suprafață. În baza analizei de laborator la factorii microbiologici și fizico-chimici, medicul igienist Ana Șeico susține că „apa râului Ichel este interzisă pentru irigare”.

Potrivit medicului igienist, mirosul e din cauza bacteriilor de sol și a gazului de hidrogen sulfurat. „Mirosul direct nu influențează starea de sănătate a locuitorilor. Nu provoacă boală, dar creează un disconfort olfactiv. Cei sensibili au greață și sunt influențați psiho-emoțional”, precizează medicul igienist. Ana Șeico notează că „analiza microbiologică a arătat că sunt depășiri ale bacteriilor din familia enterobacteriacee, bacterii coliforme, enterococi etc.”.

Cum influențează aceste depășiri asupra stării de sănătate a populației? „Dacă locuitorii folosesc această apă pentru a iriga culturile agricole, după consumul de alimente, agentul patogen, nimerind în organism, provoacă infecții intestinale. Aceste infecții se caracterizează prin diaree, dureri abdominale, colici, febră, iar în cazurile mai severe pot duce la deshidratarea organismului. Cei mai vulnerabili sunt oamenii cu sistem imun slăbit, femeile însărcinate, copiii și adulții în vârstă. În urma scăldatului pot apărea aceleași afecțiuni. La fel dacă mănâncă pește din Ichel. În timpul scăldatului se mai pot contracta infecții ale căilor urinare. În cazul unor plăgi deschise, se ajunge la bacteremie”, explică medicul igienist Ana Șeico.

Râul Ichel la Cricova

Ce-i de făcut?

Responsabile de calitatea mediului în zona localităților sunt primăriile care trebuie să facă tratarea apelor uzate. „Nu avem influență asupra unor agenți mășcați care au acoperire foarte mare. Ei trebuie să facă stații de preepurare – să deverseze în râu apă tehnică, nu apă poluată. Apele sunt mai mult poluate menajer. IPM fac rapoarte, controale anuale, pe țară, dar fiecare localitate trebuie să-și raporteze starea apelor”, zice Andrei Isac, specialist în protecția mediului.

GAZETA de Chișinău a telefonat la primarii din Coșernița și Ciorescu pentru a afla cum văd ei rezolvarea problemei râului Ichel. „Nu poate face nimeni nimic din cauza corupției. Nu-s agenții noștri. Dar primarii nu pot face nimic. Înainte se ocupa Ecologia, dar acum au dat tot la primărie. Primarul n-are putere. N-are pârghii. Ne-au dat împuterniciri, dar fără pârghii. Eu fac un proces-verbal, aplic amenda pe care trebuie să o plătească în timp de zece zile. Nu o achită. După regulament trebuie să-l dăm în judecată. La primărie n-avem jurist. Dacă contractăm un avocat trebuie plătit. Procesul se întinde patru ani de zile”, enumeră impedimentele Fiodor Tipa, primar de Coșernița.

Ne place sau nu ne place, dar de dreptate nu fugi. Nu mă spăl pe mâini”, și-a început apărarea Ion Scripnic, primar de Ciorescu. Primarul susține că a primit cinci milioane de lei de la Fondul Ecologic Național pentru a construi o stație nouă de epurare. Scripnic spune că peste aproximativ două luni aceasta va funcționa.

Primarul de Ciorescu precizează că stația de epurare, care urmează a fi dată în exploatare la Ciorescu, „nu va cuprinde și satul Făurești, deoarece acolo apele subterane se află aproape de sol, iar asta înseamnă un proiect foarte costisitor. Plus, debitul de ape menajere va fi insuficient pentru a curăți rețeaua de canalizare. Dar, dacă nu există debit, instalațiile se uzează”, argumentează Scripnic.

Potrivit datelor Inspectoratului pentru Protecția Mediului (IPM) și ale Agenției Apele Moldovei, consumul biochimic de oxigen, azotul amoniacal, fosforul total, ionii de amoniu și ionii de fosfor depășesc normele admisibile. În apele râului Ichel se găsesc detergenți, materie în suspensie, nitrați și alte substanțe chimice.

În cazul în care ai ajuns să citești acest text, înseamnă că subiectul reflectat te-a interesat. Site-ul „gazetadechisinau.md” publică articole care reflectă un spectru larg de probleme, scrise profesionist și echidistant de editorialiști și jurnaliști cu experiență. „Gazeta de Chisinau” este o sursă de informare credibilă pe piața mediatică din Republica Moldova. Nu o lăsa să dispară! Contribuie la menținerea unei publicații libere. Acum poți face și tu o donație.

SUSȚINE

3 COMENTARII