Poate suporta Republica Moldova un nou lockdown?

În contextul creșterii cazurilor de infectare cu Covid-19, provocate, cel mai probabil, de noile tulpini ale virusului, este vehiculată tot mai frecvent ideea unui nou lockdown, adică a necesității instituirii unor măsuri restrictive mai dure pentru a preveni răspândirea virusului.

Astfel, în urma ședinței recente a Consiliului Suprem de Securitate, Președintele Sandu a propus instituirea stării de urgență pentru două săptămâni, iar Guvernul urmează să elaboreze lista de restricții asupra activităților sociale și economice pentru a fi propuse Parlamentului spre examinare și aprobare.

Centrul analitic Expert-Grup a elaborat un studiu, potrivit căruia, un nou lockdown, după cel din martie-mai 2020, pe de o parte, ar putea cauza costuri economice și sociale, lovind în special în întreprinderile mici și salariații cu salarii modeste. Pe de altă parte, ar putea fi atenuată presiunea pe sistemul medical. O analiză „la rece” a efectelor lockdown-ului precedent ar putea servi, potrivit experților drept reper pentru înțelegerea efectelor unui potențial lockdown în 2021.

Cum a afectat lockdown-ul situația sanitară…

Rezultatele estimărilor denotă faptul că lockdown-ul din 2020 a permis reducerea numărului de infectări noi cu 20%, iar a deceselor – tocmai cu 45%. Dacă extrapolăm aceste cifre la situația din 2021 și luăm în considerație prognozele privind numărul de infectări și decese pentru următoarele 30 zile, putem estima că introducerea lockdown-ului ar putea duce la micșorarea numărului de cazuri noi de la circa 12,3 mii, iar cel mai important – va permite salvarea a circa 287 de persoane.

Aceste cifre se referă strict la următoarele 30 de zile, timp în care se prognozează că, în lipsa implementării lockdown-ului, vor fi înregistrate alte 61,5 mii de îmbolnăviri și 1432 decese. Mai mult decât atât, efectele lockdown-ului asupra diminuării răspândirii virusului și reducerii numărului de decese vor fi simțite și pentru următoarele luni deoarece scăderea numărului de infectări cu circa 12,3 mii în aceste 30 de zile va proteja alte 36,9 mii persoane care potențial puteau fi infectate în lanț (în ipoteza că, în medie, un infectat contaminează alte trei persoane).

Având în vedere că ponderea deceselor în total cazuri, conform prognozelor pentru următoarele 30 de zile este de circa 2,3%, putem concluziona că vor fi evitate alte 849 de decese. În total, introducerea unui lockdown de 30 de zile va permite evitarea contaminării pentru circa 49,2 mii de persoane și va salva viețile a 1136 de oameni.

… și cea economică

În perioada cuprinsă de lockdownul precedent (martie-mai 2020), încasările din impozite și taxe au fost cu 1.3 miliarde lei mai mici față de nivelul estimat în cazul în care nu ar fi fost lockdown. În cazul contribuțiilor de asigurări sociale și obligatorii, încasările au fost cu 373 de milioane de lei mai mici. Astfel, putem constata că impactul net al lockdown-ului asupra bugetului public național este estimat la circa 1,7 miliarde lei – calculat drept diferența dintre încasările de facto în perioada martie – mai 2020 și încasările care puteau fi în lipsa lockdown-ului. Totodată, nu constatăm un efect dramatic, iar dinamica din lunile următoare denotă o ameliorare vizibilă a încasărilor bugetare.

Următorul indicator este Indicele Producției Industriale (IPI) care este strâns corelat cu principalul indicator macroeconomic– Produsul Intern Brut. În lunile cuprinse de lockdown, indicele respectiv a înregistrat o cădere abruptă, fiind mult mai dramatică. Cea mai mare lovitură a revenit lunii aprilie 2020, când volumul producției industriale s-a comprimat cu 26% față de aprilie 2019, în timp ce în lipsa lockdown-ului această cădere putea fi de circa 2,5 ori mai slabă (deși, oricum, indicele urma să înregistreze declin pe fundalul impactului general al pandemiei).

Totodată, merită de remarcat revenirea moderată a activității industriale imediat după eliminarea lockdown-ului, fapt ce a relevat o anumită adaptabilitate și flexibilitate a complexului industrial. Astfel, în pofida repercusiunilor dramatice ale coronacrizei, reducerii cererii interne și externe, dar și a lipsei unui suport real din partea guvernului pentru firme și antreprenori, activitatea industrială a încheiat anul 2020 aproape de zero (în decembrie, indicele s-a diminuat cu doar 1,8%, iar în noiembrie 2020 acesta chiar a înregistrat și o creștere de 2,8%, față de aceeași perioadă a anului precedent).

Un alt indicator important care relevă atât nivelul consumului, cât și al activității economice este dinamica importurilor. Și la acest indicator observăm o cădere bruscă în lunile aprilie 2020 (-45%) și mai 2020 (-32%) față de anul precedent, care a fost practic de două ori mai pronunțată față de evoluția care putea avea loc în lipsa lockdown-ului. Și pentru acest indicator se observă o revenire vizibilă în perioada post-lockdown. O dinamică similară este caracteristică și altor indicatori economici. Majoritatea firmelor au perceput lockdown-ul drept măsură temporară, iar după eliminarea acestuia și-au reînceput activitatea (deși parțial), fapt ce a determinat o anumită creștere compensatorie a activității economice, deși insuficientă pentru a ieși din coronacriză.

Un nou lockdown: pro și contra

Estimările econometrice confirmă impactul benefic al lockdown-ului din 2020 asupra situației sanitare. Acesta a permis atenuarea numărului de îmbolnăviri noi cu Covid-19 cu circa 20% și reducerea numărului de decese cu circa 45%, față de situația în care nu ar fi fost instituit lockdown-ul. În mod surprinzător, costurile economice ale acestuia nu au fost atât de dramatice precum deseori se vehiculează.

Este adevărat că anul 2020 a marcat una din cele mai grave recesiuni din ultimii 20 de ani, însă aceasta a fost cauzată de suprapunerea a două crize: seceta și impactul Covid-19 asupra cererii interne și externe. Lockdown-ul a avut un anumit efect net care a acutizat situația economică timp de două luni, însă acest efect a fost compensat printr-o oarecare revigorare economică, deși marginală, în perioada post-lockdown. Impactul bugetar net al lockdown-ului a fost estimat la circa 1,7 miliarde lei, fiind urmat de o revenire marginală a încasărilor bugetare în lunile următoare.

În baza analizei impactului lockdown-ului din 2020, experții afirmă că un lockdown instituit în 2021 va permite prevenirea infectării a circa 49,2 mii de persoane și va salva viața a peste 1100 de oameni.

Având în vedere că prioritatea zero pentru guvernare trebuie să fie prevenirea răspândirii virusului și salvarea vieților omenești, în situația în care numărul de noi infectări și decese crește în ritm accelerat, experții consideră absolut evidentă necesitatea instituirii unui nou lockdown.

Totodată, pentru atenuarea costurilor economice, care ar putea fi mai mari față de cele din 2020, deoarece, în mare parte, firmele și populația și-au epuizat rezervele, lockdown-ul trebuie corelat cu măsuri compensatorii, focusate pe două obiective: accesul la finanțare pentru firme, prin emiterea de garanții de stat și compensarea pierderilor salariale pentru angajați în proporție de circa 75%.