„Revoluție” versus „Resetare”

La două săptămâni după ce Curtea Constituțională a declarat neconstituțional decretul șefului statului, Maia Sandu, de a o înainta repetat la funcția de premier pe Natalia Gavriliță și în contextul refuzului președintelui de a consulta fracțiunile parlamentare pentru a desemna o nouă candidatură la aceeași funcție, comentatorii politici consideră că lucrurile ar putea să capete o evoluție pe cât de neașteptată pe atât de periculoasă.

Lucrurile s-au încins după ce președintele formațiunii Partidului Nostru, Renato Usatîi, a declarat în cadrul unei emisiuni TV că în Republica Moldova este nevoie de o „revoluție” pentru a reveni la normalitate. Aceleași intenții „revoluționare” îi sunt atribuite și formațiunii politice Congresul Civic, în frunte cu Mark Tkaciuk.

Ambele formațiuni sunt „suspectate”, în opinia deputatului socialist Bogdan Țîrdea, de dependență față de Partidul Acțiune și Solidaritate și de „unele ambasade occidentale”. Această opțiune nu reprezintă însă voința majorității cetățenilor, susține parlamentarul socialist.

„Eu nu știu dacă există o asemenea dorință cvasitotală a Republicii Moldova să iasă la proteste, să dea foc la Parlament, la Președinție, să declanșeze un război civil pe pandemie, în plină criză economică. Cel puțin, niciun sondaj de opinie nu atestă acest lucru.”

Usatîi și-a limpezit «Revoluția»

De cealaltă parte, vicepreședintele „Partidului Nostru”, Ilian Cașu, a refuzat să comenteze afirmațiile deputatului PSRM, oferindu-ne în schimb un fragment dintr-un interviu în care șeful formațiunii, Renato Usatîi, a explicat ce a avut el în vedere prin cuvântul „revoluție”: „Când am pronunțat cuvântul «Revoluție», acești peste 80 de deputați s-au gândit: «Dar poate scoatem Partidul lui Usatîi în afara legii? El a folosit cuvântul revoluție, dar revoluție este vărsare de sânge… Oameni nebuni… »”.

„Eu, când vorbesc de «Revoluție», am în vedere o schimbare totală. Noi avem nevoie de o resetare.”

Trebuie spus că, după primul tur al alegerilor prezidențiale din noiembrie 2020, Renato Usatîi a declarat că „varianta sa de dizolvare a legislativului actual este în Piața Marii Adunări Naționale, bazându-se pe articolul 2 din Constituție [suveranitatea naţională aparţine poporului Republicii Moldova].”

Reprezentanții formațiunii Congresul Civic nu au răspuns reporterului la telefonul de contact indicat pe site-ul partidului, iar telefonul personal al lui Mark Tkaciuk a fost închis.

Deputatul PAS Lilian Carp admite că lumea ar putea să iasă în stradă pentru a revendica alegeri anticipate. În ce privește acțiunile formațiunilor politice conduse de Renato Usatîi și Mark Tkaciuk, a refuzat să facă declarații, referindu-se la planul de acțiuni al PAS în viitorul apropiat.

PAS optează pentru soluționarea crizei politice în albia constituționalității

„PAS pledează pentru soluționarea crizei politice în albia constituționalității. Așteptăm ziua de 23 martie, când se împlinesc 90 de zile de criză guvernamentală, pentru a cere Curții Constituționale să se pronunțe în vederea dizolvării Parlamentului și organizării alegerilor anticipate”, a precizat Carp.

PAS consideră că mariajul dintre PSRM și Șor este unul nociv pentru Republica Moldova. Unica soluție, în opinia lor, sunt alegerile anticipate. „Acest parlament nu mai poate să genereze nimic în Republica Moldova. Este necesară resetarea Parlamentului pentru a putea reveni la normalitate.”

Totodată, deputatul Bogdan Țîrdea a precizat că nu există o alianță instituționalizată între PSRM și Partidul Șor, argumentându-și poziția prin atitudinea diferită a celor două formațiuni față de proiectul de lege privind demiterea funcționarilor de stat instalați în perioada lui Plahotniuc.

„Orice acțiune politică trebuie făcută în albia constituțională”

Comentatorul politic Ion Tăbârță crede că toate scenariile promovate de politicieni, care implică proteste în masă, ar putea să scape de sub control. „Oamenii ar putea să fie aduși în stradă pe anumite motive și lucrurile ar putea să degenereze”, a precizat el.

El admite că în decursul acestor manifestații ar putea să apară provocatori care să deturneze protestele de la scopul lor real.

„În ultimii zece ani, de exemplu, în 2009, am avut o mișcare de protest sinceră a tinerilor din Republica Moldova contra regimului Voronin. Este clar că protestul a fost deturnat și este clar că am avut anumiți provocatori. Am avut dualitatea puterii în iunie 2019, dar schimbarea puterii politice a fost totuși constituțională.”

Prin urmare, sugerează el, actorii politici ar trebui să își curme tentațiile de a merge pe căi „revoluționare”. „Orice acțiune politică trebuie făcută în albia constituțională.”