Cu(cu)iul lui Pepelea

253
0
Caricatură de Alex Dimitrov

Epigrame

 Măritiş

– Te măriţi c-un Melc, surato?!

Pe o Viespe-am întrebat-o.

– Ce te miri, mi-a zis, ţâfnoasă,

E urât, dar are… casă!

Pe căciula unuia

(după C. Râuleţ)

Sunt o blană de enot,

Dar mă poartă un netot;

Am făcut, se vede, saltul

De pe-un animal pe altul…

Unui tânăr chirurg

Tânăr, vesel, frumuşel –

Mor… bolnavii după el!

Frunza

Chiar de brusture să fie,

Rostul biblic nu şi-l pierde:

Pentru Eva-i lenjerie,

Pentru-Adam e… foaie verde.

Republica Moldova

Pentru Vestul creditor

Este ţara de pe Nistru

Cu un singur cerşetor

Şi acela… prim-ministru!

Autor: Efim TARLAPAN

Epigrame

În jurul mirosului

Iubitule, ceva s-a întâmplat,

Mă tem c-o să ne fie tare greu:

De când parfumul tău m-a îmbătat,

A mirosit ceva bărbatul meu.

Primarul Păcală şi electoratul său

– Pentru că ne-ai înşelat,

O să te gonim din sat!

– Eu mă duc şi ne-alungat

De m-alegeţi deputat!…

Caracteristică

E un lider eminent

Şi un manager de clasă,

Cu opt ani în parlament

Minus şapte ani de-acasă.

Zicere cu paharul în mână

Mult îmi place și mi-i dragă

Viața cu paharu-n doi,

Dacă îmi lipsește-o doagă,

O-mprumut de la butoi.

Autor: Ion DIORDIEV

***********************************************************************

Miniaturi

La împărțirea steagurilor

O zi strălucitoare de 1 Mai, cam pe la începutul anilor optzeci ai secolului trecut… Ca de obicei, cu această ocazie, noi, cei de la „Cartea Moldovenească”, împreună cu colegii de la celelalte organizații „înrudite”, ne aflam adunați în fața Casei Editurilor, pentru a participa la demonstrație.

După tradiționala procedură de repartizare a portretelor conducătorilor Uniunii R.S.S. și a drapelelor republicilor unionale (atribute nelipsite la manifestații în astfel de zile), noi înde noi apucăm a preciza denumirea cutării sau cutării republici, pe care urma s-o „reprezentăm” în cadrul demonstrației: unuia, de-o pildă, îi nimerise drapelul Estoniei, altuia – al Uzbekistanului, celui de al treilea – al Armeniei…

La care, Mihai Mereuță, redactor superior, desfășurând steagul Republicii Sovietice Socialiste Moldovenești, ține să remarce: „Măi băieți, să nu-mi spuneți pe nume dacă, pe urmă, n-o să se găsească cineva care-o să spună că-s naționalist!”.

Iaca-iaca, n-a mai rămas atâta!

Cam prin 1975-1976, un colaborator al Institutului de Cercetări Științifice în domeniul Viticulturii și Vinificației, doctor în agricultură, ne prezintă în redacție o lucrare intitulată „Aplicarea îngrășămintelor în vii”. În Introducerea la manuscrisul vizat, autorul afirmă – nici mai mult, nici mai puțin:

Vinul se bea la bucurii și la necazuri, la botez și la înmormântări, la nunți și după divorț… Vinul era băut în capitalism, se bea acum – în socialism, și sunt pornit să cred că va fi băut și în comunism!…

Asta chiar că-i bună!

Mai mulți ani în urmă, Serghei Ciuhrii, prim-dirijor și conducător al Orchestrei „Fluieraș”, intrase pe la Arhiva Republicană de Stat cu ceva probleme de serviciu. În același birou, doar că la o altă masă, o femeie de la țară venise după niște documente, de care avea nevoie pentru perfectarea pensiei. Vrând-nevrând (cu urechea sa de muzicant!), maestrul aude și conversația din preajmă:

  • Da’ unde-ai lucrat matale pân-acum?, o întreabă doamna aflată în exercițiul funcțiunii.
  • Am fost cântăreață.
  • Și unde-anume?
  • La moară.
  • Și ce-ai făcut acolo?
  • Cum ce? Am cântărit

Autor: Pahomie BEJENARU

***********************************************************************

Parodie

Dacă tare-tare…

„Şi frumoasă şi urâtă

Are tot atâţia draci

Nu te du la ea cu bâta

Dacă vrei să o dezbraci.”

Autor: Ion BOLOCAN

***********************************************************************

Fata ceea zici că-ţi place

Şi-ai dori să o dezbraci,

Însă nu ştii cum ai face,

Că duduia are draci?

Păi, ascultă-1 pe bunelul…

Dacă tare-tare vrei –

Să mi-o ei cu zăhărelul,

Ca pe-un roi dintr-un ştiubei.

Să-i cuprinzi cu-ncetişorul

Umeraşii mici şi goi,

Lin sărută-i obrăjorul,

Ochişorii pe-amândoi.

Netezeşte-i picioruşul

Pân’ te-apucă un sughiţ,

Din ureche cerceluşul

Te prefaci că i-l înghiţi…

Urâţică, frumuşică,

Cu-un descânt aşa frumos,

Bluza-şi scoate singurică,

Iar cămaşa-i cade jos.

Iar pe urmă, fără teamă,

Cât mai stă lungită-n pat –

Poţi s-o-ntrebi şi cum o cheamă,

De!… Ca omul… educat!

Autor: Titus ȘTIRBU

***********************************************************************

Poezie postumă

Elegie la moartea unui bețiv

În pragul clipei celea triste:

„A fost Ion… și nu-i Ion…”,

Mai figura-va prin registre

Și documente la raion.

Apoi l-or scoate. Și în viață

Lăsa-vor un certificat

Subțire ca un vin de piață,

Că insul Zet a decedat.

L-or scoate și din fișa bolii,

Din simplu și curat motiv,

Că dispensarul alcoolic

L-a fost tratat definitiv.

Și-o să-i rămână doar averea:

Un ceas, lăsat ca amanet,

Un vraf de sticle prin unghere

Și datoria la bufet.

Autor: Tudor ISTRATI

***********************************************************************

Aforisme

Iepurele romantic mai des ajunge în friptură.

Flăcăul spunea că-și caută idealul, iar lumea zicea că-l caută pe dracul.

Fusese avansat la gradul de mareșal, iar la balamuc, ca înadins, nu se găseau epoleții respectivi.

Făt-Frumos, văzând fata împăratului, l-a lăsat pe zmeu în pace.

Economia și politica se înțeleg întotdeauna între ele. Să ne mănânce.

De zgârcit ce era, toată viața n-a ținut la casă nici câine, nici pisică, nici șoareci. Îi înlocuia el.

Cum să nu fie superstițios, dacă exact la al 13-lea pahar cade sub masă!

Cocoșul mai curând e gata să nimerească în zeamă decât să ajungă de râsul găinilor.

Ciobanul n-a trecut atestarea: nu știa să cânte din fluier.

Cei preocupați cu adevărat de Cartea Roșie a Naturii demult au nimerit în ea.

Ce pustietate ar fi în Sahara fără nisip!

Când lupul a vrut să-și schimbe năravul, nu mai erau oi.

Balaurii au fost exterminați de feți-frumoși, fiindcă aveau mai multe capete și toate gândeau diferit.

De-ar fi să i se dea o a doua viață, ar trăi-o cu totul altfel: n-ar mai bea rachiu pe nemâncate.

Autor: Vasile NECULCE

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here