„Fără o linie de creditare, nu ne vom asigura securitatea alimentară”

468
0
Sergiu Stefanco, fermier din Ucrainca, Căușeni

După doi ani de secetă, pe 17 noiembrie 2020, fermierii din Republica Moldova au primit, s-ar părea, vestea bună de la Guvernul Chicu: deținătorii de vite, capre, oi, vor beneficia, la fel ca și colegii lor de peste Prut, de subvenții din partea statului pentru fiecare cap de animal. Este un proces în premieră în RM.

Executivul anunța că a aprobat Regulamentul privind acordarea plăților și că își propune să facă acest lucru pentru a diminua consecințele grave ale secetei, pentru a reduce costurile de întreținere a fermelor și pentru a preveni scăderea continuă a efectivului de animale. În acest scop sunt rezervate 62 de milioane de lei din Fondul național de dezvoltare a agriculturii și mediului.

Dar de la anunțul că Regulamentul a fost aprobat până la următorul anunț făcut de Ministerul Agriculturii pe tema respectivă au trecut trei luni, răstimp în care nu s-a întâmplat nimic.

La 26 februarie curent, Ministerul Agriculturii a readus subiectul în atenția opiniei publice, a lansat „primul apel de subvenționare per cap de animal”. Deținătorii de vaci, capre, oi au fost informați că, de la 1 aprilie până la 4 iunie, pot depune dosarele de solicitare a plăților la Agenția de Intervenție și Plăți pentru Agricultură. De aici reiese că, în cel mai fericit caz, cei care vor întruni condițiile prevăzute în regulament își vor vedea banii abia la vară.

Astăzi însă situația fermierilor este una dezolantă. Din cauza secetei unii au intrat în datorii, alții nu au furaje pentru a scoate animalele din iarnă. Mulți au fost nevoiți să recurgă la sacrificarea vitelor.

Subvenții pentru ferme, nu și pentru gospodăriile casnice

Potrivit Regulamentului, deținătorii de bovine de rasă specializată ar urma să primească câte 7000 de lei per cap de animal, iar pentru o juncă mai mare de 12 luni – 5000 de lei, deținătorii de oi de rasă – câte 500 lei pentru fiecare animal și tot atât vor primi și cei care au capre.

Regulamentul mai prevede și alte condiții: banii vor fi alocați doar proprietarilor care au ferme amplasate în extravilan. Cei care au ferme de vaci trebuie să dețină minim zece vaci, oierii trebuie să aibă în proprietate minim 50 de oi care dau lapte și 50 de oi – pentru producția de carne, iar cei care au ferme de capre, să dețină peste 30 de animale. O altă condiție e ca toate animalele să fie asigurate conform Legii 243 din 2004 privind asigurarea subvenționată a riscurilor de producție în agricultură.

Seceta i-a lăsat fără furaje: „Le-am păscut și iarna pe dealuri”

Oleg Diaconu, din satul Sărăteni, Leova, are o fermă cu 200 de oi și 50 de mioare. Cu doi ani în urmă avea peste 1200 de oi, dar din cauza secetei s-a văzut nevoit să sacrifice o bună parte din animale.

Sunt cei mai grei ani pentru noi. Acum le hrănesc cu paie de grâu și niște resturi vegetale de răsărită. Nu mai avem furaje. Le-am păscut și iarna pe deal. Azi m-a sunat primarul că a fost avertizat de polițistul de sector că nu am voie să le pasc. Dar le pasc pe cele șapte hectare de pământ care îmi aparțin și o fac pentru că nu avem altă ieșire din situație”, relatează fermierul.

A auzit de intenția autorităților de a subvenționa fermele, dar consideră că nu va putea beneficia de aceste subvenții deoarece nu va putea întruni condițiile din Regulament.

Cu câțiva ani în urmă am încercat să obținem un proiect, dar se cerea ca animalele să fie asigurate. Atunci am aflat că în RM nu există companii care asigură animale. Cineva ne-a spus că acum ar exista o companie. Asigurarea pentru o oaie ne-ar costa între 70 și 100 de lei, dar am deja peste 120 de mii de lei datorii la bănci, nu am cu ce să le scot din iarnă. De unde să mai iau bani să le asigur? Cred că în situația mea sunt mulți. Autoritățile, dacă vor să ajute oamenii, ar trebui să înțeleagă mai întâi cu ce probleme se confruntă aceștia. După seceta prin care am trecut, că nici vara nu prea aveau ce paște, oamenii nu mai au posibilități să-și asigure animalele”, ne spune fermierul.

Subvențiile vor ajunge la cei care vor da mită”

La rândul său, Vasile Diaconu, un alt fermier din Sărata Nouă, Leova, care are o fermă cu peste 100 de oi și capre, ne spune că nu are nicio speranță legată de aceste subvenții.

Ne descurcăm cum putem, ca ciobanii din Evul Mediu. Avem doi copilași pe care trebuie să-i ridicăm, altfel ne-am fi luat și noi lumea în cap. Subvențiile acestea nu sunt destinate fermierilor de rând, ci celor care vor accepta să dea mită.

Nimic nu se face pentru binele oamenilor în acest stat. Duceți-vă la moș Ion, să vedeți mai are el timp să-și înregistreze gospodăria agricolă ca să obțină autorizația sanitar-veterinară, mai are el timp și surse financiare să-și asigure animalele și să bată pe la uși? Nu are și niciodată de-a lungul anilor nu a beneficiat de o susținere din partea acestor «aleși ai poporului»”, se revoltă fermierul.

Doi ani ca să-și înregistreze ferma

Sergiu Stefanco din satul Ucrainca, raionul Căușeni, are o fermă cu peste 300 de oi. Fermierul a declarat pentru „Gazeta de Chișinău” că ideea de subvenționare a sectorului zootehnic, mai ales după doi ani de secetă, este foarte bună. Dar, în opinia sa, 80-90 la sută din deținătorii de animale nu vor putea întruni condițiile din Regulament.

Fermierii trebuie să prezinte printre alte documente autorizația sanitar-veterinară. Dar ca să obții această autorizație, trebuie să fii proprietarul terenului pe care se află ferma ori cel puțin să ai un contract de chirie pentru cel puțin cinci ani cu Administrația Publică Locală. Altfel ferma nu poate obține un număr cadastral. Numărul cadastral se oferă prin intermediul Consiliului local. Mie mi-a luat peste doi ani ca să obțin numărul cadastral, să înregistrez ferma și respectiv să pot obține autorizația sanitar-veterinară”, spune fermierul.

O altă cerință pe care nu o vor putea îndeplini majoritatea deținătorilor de animale, potrivit antreprenorului, este cerința de asigurare a animalelor. „Dețin ferma timp de zece ani și niciodată nu mi-am asigurat animalele, fie că nu sunt companii care să le asigure, fie că cele care sunt nu-mi inspiră încredere și nu am apelat la serviciile lor”.

Fermierul mai spune că pentru a perfecta dosarul e nevoie și de certificatul că animalele sunt vaccinate. „Acum, pe lângă problemele legate de lipsa furajelor, a mai apărut un ordin ca animalele să fie vaccinate în mod obligatoriu contra Antraxului până pe 6 mai. Ovinele sunt în perioada gestației, când nicidecum nu le poți administra un medicament atât de puternic. Le-am spus că sunt gata să merg în instanța de judecată, dar nu voi permite să-mi vaccineze animalele”, mai spune fermierul.

Subvenții pentru locații

Șeful interimar al Direcției politici de producție și procesare din cadrul Ministerului Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului, Valentin Roșca, a relevat că acordarea subvențiilor are loc anul acesta în premieră în Republica Moldova. Potrivit lui, din noiembrie, anul trecut, când a fost făcut anunțul, mai multe gospodării casnice ar fi solicitat deja să se înregistreze ca gospodării agricole pentru a se conforma Regulamentului de subvenționare.

Or, în acest moment, doar 5-6% din efectivul de animale din RM sunt concentrate în ferme, restul animalelor sunt în gospodăriile casnice. Subvențiile, potrivit funcționarului, vor fi alocate anual, având scopul de a-i motiva pe deținătorii de animale să-și transforme gospodăriile casnice în gospodării agricole, adică în ferme.

RM, dependentă de laptele și carnea de import

De cealaltă parte, Carolina Linte, președintele Asociației Naționale a Producătorilor de Lapte și Produse Lactate „LAPTE”, a declarat în cadrul unei emisiuni televizate că pe această cale mai degrabă se va mări numărul de autorizații sanitar-veterinare eliberate de către Agenția siguranța alimentelor pentru locații, dar numărul de animale și cantitatea de lapte și de carne nu se va mări, din cauza lipsei susținerii sectorului zootehnic din partea statului.

Totodată, experta consideră că nu este bine că sunt subvenționate doar fermele, nu și animalele din gospodăriile casnice, or fiecare contribuabil din RM contribuie la acumularea acestor subvenții.

Potrivit expertei, în prezent, sectorul zootehnic din RM este subdezvoltat, iar politicile de până acum nu au avut un impact pozitiv asupra acestuia.

Pentru o fermă de 100 de bovine un fermier are nevoie de opt milioane de lei, ce să pună el drept gaj pentru a obține acești bani și să inițieze o astfel de afacere? Noi am subliniat întotdeauna ca pentru susținerea sectorului zootehnic este nevoie de o linie de creditare sub garanția statului. Banca Mondială era de acord să ofere și un credit pentru sectorul zootehnic, dar Ministerul Finanțelor a respins ideea fără a aduce argumente. Dar, fără o linie de creditare, nu vom putea asigura securitatea alimentară a Republicii Moldova. Totdeauna vom depinde de importuri. Azi se importă în jur de 200 de mii de tone de lapte. Adică avem o piață largă, deschisă pentru fermierii care ar putea activa, doar că sunt necesare niște politici clare în acest domeniu”, a menționat experta.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here