Demcenco, Makena şi schemele din penitenciare

11008
0
Foto: NewsMaker

Serghei Demcenco, director adjunct al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor (ANP), a fost reţinut şi pus sub învinuire la cinci ani după demisia predecesorului său, Petru Bîrcă. Ca şi în cazul lui Bîrcă, Demcenco este învinuit de favorizarea grupării criminale din penitenciare, condusă de autoritatea criminală Vladimir Moscalciuc, alias Makena. Serghei Demcenco pledează nevinovat şi se declară victima unui complot aranjat de foşti angajaţi ai sistemului penitenciar, demişi pentru abateri în serviciu.

Pe de altă parte, gruparea lui Makena continuă să facă legea în închisorile moldoveneşti iar în ultimii ani a devenit mai influentă ca niciodată, în pofida sentinţei din 2012, când Vladimir Moscalciuc şi zece ortaci de ai săi s-au ales cu pedepse cuprinse între 12 şi 20 de ani de detenţie. Cel de al doilea dosar intentat pe numele lui Moscalciuc şi a câtorva din „ofiţerii” săi fideli se prăfuieşte de mai mulţi ani în Judecătoria Chişinău, după ce mai mulţi martori şi chiar pretinse părţi vătămate, în mare parte deţinuţi, au refuzat să dea declaraţii de frică, deoarece sistemul penitenciar nu-i protejează de temuta grupare a lui Makena.

Iar şantajul şi tortura în penitenciarele moldoveneşti au ajuns să fie tolerate ca o regulă, ajungându-se şi la cazuri de suicid. Mai mult, în ultimii ani în penitenciare au fost implementate diferite scheme de escrocherie, protejate de factori de decizie din cadrul ANP. Cea mai de rezonanţă a fost schema cardurilor bancare, din care motiv Serghei Demcenco a ajuns pentru o perioadă în custodia subalternilor săi.

De ce este învinuit colonelul Demcenco

Serghei Demcenco a fost înrolat în echipa ANP în anul 2014, în calitate de şef al Direcţiei securitate internă, după ce a activat o perioadă la Centrul Naţional Anticorupţie. În 2016, Demcenco îi ia locul lui Bîrcă şi, după cum se vehiculează printre angajaţi, şi schemele dezvoltate de acesta.

După o perioadă de timp, tot mai mulţi angajaţi din penitenciare încep să dea alarmă în legătură cu pretinsele ilegalităţi comise de Demcenco. Pe de altă parte, sunt înregistrate tot mai multe plângeri din partea unor deţinuţi care nu mai pot suporta teroarea la care sunt supuşi din partea membrilor grupării Makena. Pentru că ANP nu dădea curs plângerilor, deţinuţii ajunşi la disperare au început să scrie la redacţii, cerând ajutorul jurnaliştilor.

Pe adresa SIS şi a Procuraturii Generale, precum şi a altor instituţii ale statului au parvenit plângeri semnate de unii angajaţi, în care se reclamau diferite abuzuri care ar fi fost comise de Demcenco, precum şi potenţiala complicitate la gruparea Makena.

Informăm că unii conducători ai ANP (Serghei Demcenco și Viorel Perciun) au intrat în cârdășie cu lumea interlopă din penitenciare, nu efectuează nici o măsură de diminuare a autorităților subculturii criminale și, din contra, o susțin și o pun în aplicare în comun acord cu așa-numitul «hoț în lege» Moscalciuc Vladimir, efectuează remanieri – schimbări ale așa-numiților «smotreașcie și polojențî» în penitenciare, precum și transferul unor deținuți dintr-un penitenciar în altul în contextul întreprinderii diverselor acțiuni ilicite de majorare a acumulării mijloacelor bănești în așa-numita dijmă hoțească – «obșeac»”, se menţionează într-o plângere depusă cu doi ani în urmă pe adresa Procuraturii Generale şi a SIS-ului.

Procurorii nu au făcut prea multe dezvăluiri în legătură cu învinuirile aduse lui Demcenco. „Persoana reținută, pe moment, este bănuită de comiterea abuzului de serviciu în interesul unei organizații criminale”, se menţiona într-un comunicat de presă al Procuraturii Generale din 15 februarie. În acelaşi timp, mass-media a scris că reţinerea lui Demcenco ar fi legată de implicarea sa în escrocheria cu carduri bancare, dirijată din penitenciare.

Într-un demers adresat judecătorilor de instrucţie privind autorizarea percheziţiilor la domiciliul şi în biroul lui Serghei Demcenco, se argumenta că „în urma desfășurării acţiunilor de urmărire penală şi măsurilor speciale de investigaţie, a fost stabilit faptul existenţei unui grup criminal bine organizat, format din persoane ce deţin funcţii publice cu statut special în cadrul sistemului administraţiei penitenciare şi care, acţionând în interese personale şi materiale, folosind intenţionat situaţiile de serviciu, în detrimentul ordinii legale şi angajaţilor oneşti, favorizează activitatea prejudiciabilă a membrilor organizaţiei criminale «Makena», conduse de către şeful adjunct al ANP, Demcenco Serghei”.

Este curios faptul că dosarul Demcenco este gestionat de către procurorul PCCOCS, Maxim Gropa, cel care a gestionat primul dosar Makena, soldat cu condamnarea din aprilie 2013, şi dosarul care se află pe rol în Judecătoria Chişinău.

Ce spun angajaţii ANP despre relaţia Demcenco-Moscalciuc

Mai mulţi angajaţi ai ANP, care au solicitat anonimatul, susţin că Serghei Demcenco l-ar fi vizitat deseori pe Moscalciuc în Penitenciarul nr. 15 şi chiar i-ar fi dus personal băuturi alcoolice scumpe şi alte lucruri interzise unui deţinut. Aceleaşi surse susţin că Demcenco şi Makena ar fi avut o înţelegere privind evitarea protestelor din partea deţinuţilor, iar funcţionarul i-ar fi asigurat interlopului protecţie în organizarea şi gestionarea schemelor criminale.

Demcenco l-ar fi ajutat pe Makena să-şi consolideze poziţiile şi să câştige teren faţă de o altă autoritate criminală, Ceban Serghei, alias „Kitaeț”, care în anul 2016 începuse să clatine „imperiul” lui Makena în lupta pentru împărțirea sferelor de influență și control asupra elementului criminal atât pe teritoriul Republicii Moldova, cât şi în Transnistria. În perioada respectivă, Serghei Ceban începuse să câştige autoritate în lumea interlopă datorită aderării la clanul „hoților în lege” din spaţiul ex-sovietic, condus de Nadir Salifov, alias Lotu Guli. Autoritatea lui Molscalciuc fusese diminuată atunci şi din cauza mai multor încălcări ale așa-ziselor tradiții hoțești. În situaţia creată, în sprijinul lui Makena ar fi intervenit şi politicul, iar în schimb, Makena ar fi asigurat la scrutine ca deţinuţii să voteze mai întâi pentru PDM, apoi pentru PSRM.

Tot cu ajutorul lui Demcenco, mai mulţi ortaci de ai lui Makena ar fi reuşit să se elibereze înainte de termen. Dar principalul, i-a fost unsă calea spre libertate lui Makena.

Moscalciuc se află în detenție începând cu ianuarie 2002, fiind condamnat la 15 ani de închisoare pentru furt în proporții deosebit de mari, ulterior pedeapsa fiindu-i redusă la zece ani. În 2012, Moscalciuc a fost condamnat la alți 19 ani cu executare, fiind învinuit de organizarea unui grup criminal, care se ocupa cu extorcarea banilor prin șantaj de la deținuți și rudele lor.

În august 2019, Judecătoria Chișinău i-a redus lui Moscalciuc termenul de detenție cu șase ani și șase luni. La 16 decembrie 2019, Curtea de Apel Chişinău a anulat decizia Judecătoriei Chișinău și a trimis dosarul la rejudecare în instanța de fond. În iulie 2020, Judecătoria Chișinău i-a redus din nou cu 1.927 de zile termenul de detenție al liderului Vladimir Moscalciuc.

Decizia urma să fie examinată de către Curtea de Apel şi dacă ar fi fost menţinută, ar fi început procedura de eliberare condiţionată înainte de termen a lui Moscalciuc, fiind aplicat acelaşi scenariu ca şi în cazul fostului premier Vladimir Filat.

Bătaia de la Brăneşti şi mafia cardurilor bancare

În seara de 5 februarie, în Penitenciarul nr. 18 din Brăneşti a avut loc o bătaie între deţinuţii din Penitenciarul nr. 18 din Brăneşti, în urma căreia șapte deţinuţi au fost spitalizaţi. Sursele noastre susţin că mărul discordiei ar fi fost un deţinut priceput la reparaţia calculatoarelor şi telefoanelor. Acesta ar fi descoperit informaţiile despre escrocheria cardurilor bancare şi ar fi reuşit să transmită informaţia „unde trebuie”. Pentru aceasta, deţinutul ar fi fost condamnat la moarte pentru ca să nu facă declaraţii.

În scurt timp, Procuratura a anunţat despre deconspirarea escrocheriilor cu cardurile bancare, dirijată din Penitenciarul din Brăneşti, fiind reţinuţi mai mulţi deţinuţi şi angajaţi ai închisorii. Printre cei reţinuţi se regăseşte şi Viorel Perciun, şeful penitenciarului, un ofiţer loial lui Demcenco. Acesta a deţinut o perioadă funcţia de director al Penitenciarului nr. 15, unde este deţinut Moscalciuc, iar când Demcenco asigura interimatul de director al ANP, l-a făcut pe Perciun adjunctul său.

Ce s-a întâmplat cu Petru Bîrcă

După un proces tergiversat la greu, Petru Bîrcă a fost achitat de instanţa de fond. Curtea de Apel Chişinău l-a găsit vinovat pe Bîrcă, dar acesta nu a mai putut fi condamnat pentru că expirase termenul de prescripţie. Numele lui Petru Bîrcă ajunge din nou în atenţia opiniei publice în toamna anului trecut, în dosarul filării procurorilor anticorupţie.

Bîrcă şi verişorul său, Veaceslav Ceban, au reuşit să părăsească ţara. La începutul anului curent, pe portalurile de anunţuri imobiliare a fost scoasă de vânzare casa de lux a lui Bîrcă pe care acesta a procurat-o pe când era şef la penitenciare de la văduva lui Valeri Rotari, alias Zelionîi.

Preluarea textelor de pe pagina www.gazetadechisinau.md pentru formatul online se face în limita a 1.000 de semne, cu indicarea linkului activ către articolul preluat.

Instituțiile de presă, care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar edițiile tipărite vor indica „Gazeta de Chișinău” și autorul informației. Materialele de presă sunt protejate de Legea privind dreptul de autor și drepturile conexe și de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here