De ce cresc prețurile la carburanți

Miercuri, 24 februarie, prețurile la carburanți au mai înregistrat o majorare substanțială ajungând la 18 lei și 30 de bani pentru benzină, 15 lei și 60 de bani pentru motorină și 11 lei pentru gazul lichefiat. În decurs de o săptămână, prețul la benzină și motorină a crescut cu 60 de bani, iar cel al gazului lichefiat – cu 65 de bani. Creșterea depășește semnificativ prognozele Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică (ANRE), care anticipau în februarie o scumpire nesemnificativă, cu 6-8 bani pentru un litru.

În doar două luni, carburanții s-au scumpit cu patru lei din cauza mai multor factori.

Trei factori de bază ai scumpirilor

În primul rând, s-au majorat accizele. Potrivit noii politici fiscale și vamale, în anul în curs accizele la importul de produse petroliere au crescut cu 9% de la 1 ianuarie 2021. Potrivit documentului aprobat, la importul de benzină prețurile au crescut de la 5960 lei în 2020, la 6496 lei pentru o tonă în 2021, la motorină de la 2508 lei la 2734 lei. La gazul lichefiat accizele s-au majorat cu 5%, de la 3580 lei la 3759 lei.

Alt factor se referă la deprecierea ușoară a leului, care de asemenea, a influențat achiziția produselor petroliere care se face din exterior și în valută.

Cel de-al treilea factor ține de scumpirea petrolului și implicit a produselor petroliere pe piețele internaționale.

Preţul petrolului Brent, de referinţă pentru piaţa europeană, a depăşit valoarea de 60 de dolari pe baril pentru prima oară în mai mult de 12 luni, pe fondul optimismului privind recuperarea postpandemie şi după ce preşedintele american Joe Biden a respins ridicarea imediată a sancţiunilor împotriva Iranului.

„O reglementare proastă a pieței”

Nu în ultimul rând, majorarea prețurilor la carburanți într-o mărime atât de mare este cauzată și de reglementarea proastă a domeniului. „În Republica Moldova piața produselor petroliere este una extrem de prost reglementată, ca să nu zic că nu e reglementată deloc”, susține analistul economic Veaceslav Ioniță.

Comparația cu evoluția prețului peste hotare confirmă această afirmație. Deși prețurile la carburanți au scăzut anul trecut din cauza unei conjuncturi pe piața internațională la un nivel minim din ultimii 10 ani, scumpirea ulterioară nu a fost la fel de asemănătoare. Spre exemplu, dacă în România carburanții s-au scumpit cu 10%, în Republica Moldova avem o creștere de peste 20%.

Situația a fost discutată și la audierile din Parlament, însă o soluție nu a fost identificată. Socialiștii au anunțat că vor iniția procedura de demitere a membrilor Agenției Naționale de Reglementare în Energetică, deși, din 2019, instituția nu mai stabilește prețurile plafon pentru carburanți.

Reprezentanții ANRE precizează însă că nu dispun de competențe pentru a interveni în procesul de formare a prețurilor, iar fluctuațiile de pe piața externă influențează costul carburanților de la noi din țară. Ei acuză politicienii că ar specula pe acest subiect.

„Spre regretul nostru, această situație este pe larg utilizată de diverse forțe politice care, deseori, interpretează tendențios și speculativ atribuțiile și capacitățile de intervenție ale ANRE”, se menționează în comunicatul instituției.

Semne de coordonare a prețurilor

Anterior, Consiliul Concurenței a declarat că a început o serie de verificări la benzinării pentru a stabili dacă există monopol sau înțelegeri de cartel, al căror rezultat nu se cunoaște încă. Iar deputații PAS au propus o inițiativă legislativă pentru realizarea unui audit extern la această instituție.

Marcel Răducan, președintele Consiliului Concurenței, a comunicat despre modul în care instituția monitorizează piața produselor petroliere.

De la 1 martie 2019, când a intrat în vigoare o nouă metodologie de formare a prețurilor la carburanți, Consiliul Concurenței a sporit monitorizarea pieței de comercializare cu amănuntul a carburanților.

Timp de aproape doi ani de monitorizare, consiliul a ajuns la următoarele concluzii:

Operatorii pieței reacționează aproape imediat la creșterea cotațiilor petroliere Platts (agenție americană specializată în publicarea cotațiilor prețului pentru produsele petroliere) și, respectiv, majorează prețul produselor petroliere la stațiile de alimentare.

În schimb, se rețin cu mult când e vorba de reducerea prețului, atunci când aceste cotații sunt în scădere. Deci, reacția pieței la modificarea cotațiilor nu este consecventă.

În luna ianuarie, Consiliul Concurenței a constatat unele semne de coordonare a prețurilor, deoarece companiile le-au majorat la fel, cu 6-7%, cu o diferență de 1-2 zile. Același lucru s-a mai întâmplat în ultimii doi ani.

Instituția a inițiat o anchetă pentru a stabili dacă a fost o înțelegere de cartel între cele șase companii petroliere mari. S-au efectuat deja șapte verificări, s-au confiscat acte – 5000 de foi, acum acestea sunt studiate. În curând, vor fi concluziile.

Ce spun companiile petroliere

Feyruz Isayev, directorul „Lukoil-Moldova”, a menționat pentru NewsMaker că fiecare schimbare de guvernare începe cu evaluarea formării prețurilor la produsele petroliere.

Potrivit lui, astăzi, benzina în Moldova este mai ieftină decât în România și în Ucraina.

Și dacă ANRE ar ține cont de cotațiile Platts (agenție americană specializată în publicarea cotațiilor prețului pentru produsele petroliere), benzina ar fi trebuit să coste cu 1,3 lei mai mult, iar motorina – cu aproape 70 de bani.

Companiile care comercializează produse petroliere sunt dispuse să lucreze conform oricăror reguli care vor fi stabilite de autorități, dar solicită ca acestea să fie stabile, previzibile și logice.

„Dacă doriți să reglementați rentabilitatea, foarte bine, la noi ea oricum nu este mai mare de 2,5%-3%”, a spus Isayev.

ANRE nu are pretenții serioase

Potrivit directorului ANRE, Veaceslav Untilă, din anul 2018, agenția nu mai reglementează prețurile la produsele petroliere, ci doar rata rentabilității pentru companii, care nu poate depăși 10%. Se iau în calcul doar veniturile și cheltuielile legate nemijlocit de comerțul cu carburanți. De exemplu, nu se ia în calcul activitatea magazinului sau a cafenelei de pe lângă benzinărie sau reparația sediului companiei.

Dacă o companie depășește rata rentabilității, i se poate aplica amendă în mărime de 5% din cifra de afaceri.

În urma verificărilor efectuate la unele companii care se ocupă de comerțul cu amănuntul, ANRE a depistat diferite încălcări, dar niciodată – depășirea ratei rentabilității.

În medie, rentabilitatea companiilor abia depășește 5%.

În ansamblu, potrivit lui Untilă, ANRE nu are pretenții serioase față de activitatea companiilor petroliere.

Cine sunt principalii jucători pe piață

În R. Moldova, șase companii mari dețin 466 de benzinării. Acestea ocupă 66 la sută din piață. Segmentul este concentrat, dar nu este concurențial. Între companii s-au stabilit relații strânse, deoarece o parte dintre ele nu importă produse petroliere, ci doar comercializează cu amănuntul.

Lukoil, Petrom și Rompetrol asigură 80-85% din importuri (benzină – 95%). Celelalte trei companii – Tirex Petrol, Bemol și Ventо (Datario) – achiziționează produse petroliere pe piața internă.