„Măcar n-am de plătit credite” – despre monopolul cerealelor și fermierii care nu pot rupe cercul vicios

Agricultorii din Republica Moldova n-au șanse să ajungă pe piața internațională pentru a-și vinde cerealele la un preț mai mare deoarece sunt îndepărtați de monopoliști. Fermierii sunt nevoiți să-și vândă produsele la prețuri derizorii.

Eliminarea monopolului le-ar permite fermierilor să-și vândă grâul, porumbul, orzul și floarea-soarelui direct la un procesor de culturi cerealiere, fără a fi nevoiți să treacă prin intermediari. O piață agricolă deschisă le dă posibilitate producătorilor agricoli să-și comercializeze recolta la prețuri competitive.

Nicolae Radovschi este un fermier din satul Susleni, raionul Orhei, care, la 74 de ani ai săi, lucrează 50 de hectare de pământ pe care cultivă grâu, porumb și floarea-soarelui. În 2020, din cauza secetei, recolta de cereale i-a fost compromisă: de pe 18 hectare de porumb a strâns patru tone. Fermierul spune că a primit despăgubiri de la stat în valoare de 266 de lei pentru un hectar de păpușoi. „Am auzit la știri că ne vor da câte oleacă de motorină pe care ne-o dă România. Eu îs un țăran simplu. Eu îs bun de vorbit și de lucrat”, spune fermierul Nicolae Radovschi.

Cultivatorul de cereale e nemulțumit că el lucrează pământul, dar altcineva câștigă banii. „Vreau să duc și eu cereale peste hotare. Să încarc o mașină cu 25 de tone de cereale și să le duc în România. Dar au voie să ducă numai câțiva oameni. Ei au drepturi și ei fac bani. Mafia, vasăzică. Lui nu-i trebuie să lucreze, el are documente de export. Eu lucrez, dar el face bani”, mărturisește Radovschi.

Cerealele, sub monopol

Are câmpuri de porumb, grâu și floarea-soarelui. Deține o livadă de măr și prun, o fermă de vaci și o seră de legume în satul Izvoare, raionul Orhei. Vorbim despre Dumitru Alexeev care a primit despăgubiri pentru recolta de grâu: 1500 de lei pentru un hectar. Pentru anul agricol 2021 este pregătit moral, nu și financiar. Fermierul are datorii la băncile comerciale, iar după un an secetos, are nevoie de un nou credit bancar. „Dacă ești dator, nu prea vor băncile să-ți dea bani. E greu”.

Îl întreb dacă există posibilități de a influența prețul la grâu. „Nicidecum. Nu putem influența pentru că-i monopolizată piața, iar noi nu putem face nimic. Absolut nimic. Prețul este dictat de distribuitorii care cumpără de la noi și vând mai departe. Ei joacă pe piață. Noi suntem în mâinile lor. Dacă din partea statului nu-i nici o susținere, ei fac ce vor din noi. În fiecare an stabilesc niște prețuri mizerabile la toate cerealele. Noi suntem nevoiți să vindem. Dacă ar fi din partea statului un control cât de cât, să nu fie chiar așa o diferență. Au luat floarea-soarelui de la noi cu șase lei pentru un kilogram și o vând cu 11 lei. Este diferență sau nu?! Statul nu se implică absolut deloc”, ne răspunde Dumitru Alexeev.

„Am lucrat 40 de ani în agricultură, am îmbătrânit pe dealuri”

Într-o situație la fel de nefericită este și Claudia Savin din raionul Orhei, care cultivă cereale. Din cauza secetei a pierdut toată roada. Femeia a primit ajutor financiar în valoare de 120 mii de lei pentru cultura de grâu. Acești bani îi ajung pentru motorină și câteva piese de rezervă pentru tehnica agricolă. Claudia Savin este pensionară și are o pensie de 1420 de lei. „Am lucrat 40 de ani în agricultură. Am îmbătrânit pe dealuri. Parlamentarii au câte 20 de mii de lei pensie, dar noi, cei care hrănim oamenii…?! Nu-i nicio lege în țara asta. Suntem țara fără legi”.

Simte că este într-un cerc vicios și, orice ar face, nu reușește să-l rupă. „Mai mergem pe la seminare și mai ridicăm câte o întrebare, dar fără putere. Fac parte din asociații obștești. E un fel de lanț, unii pe alții se apară”, crede Savin. Motorina s-a scumpit, dar grâul rămâne la același preț – 2,30 de lei, deoarece „prețul e format de monopolul grâului”. Cine deține monopolul grâului, o întreb. „Sunt oameni. Eu nu pot pune un preț mai mare pentru că sunt intermediarii care hotărăsc. Ei vin, te amăgesc, îți adaugă zece bani, iar ei câștigă o mie de euro”, susține ea.

„Mă bucur că n-am credite, e mai rău de cei care au datorii”

Igor Ivanov din satul Mălăiești, raionul Orhei, crește grâu, porumb, orz și floarea-soarelui. Pe lângă 1500 de lei pentru un hectar de grâu, acesta a primit de la stat și câte 600 de lei/per hectar de porumb. Guvernul R. Moldova a distribuit agricultorilor ajutoare financiare în valoare totală de 200 de milioane de lei, bani proveniți din Fondul Național de Dezvoltare a Agriculturii și Mediului Rural și din Fondul de Intervenție a Guvernului, câte 100 de milioane de lei din fiecare fond.

Chiar și așa, Igor Ivanov afirmă că din banii primiți de la stat nu-și răscumpără cheltuielile pentru motorină. Însă, fermierul se bucură că n-are datorii către instituțiile financiare. „Măcar n-am de plătit credite. Am tras linia și încep anul nou mai ușor. E mai rău de cei care au datorii. Eu fac afaceri pe banii mei”, spune Igor.

CITIȚI ȘI: Protestul agricultorilor: „Unde-s banii?”

Referitor la stabilirea prețului pentru un kilogram de grâu, Igor Ivanov menționează că acesta nu poate fi schimbat deoarece „prețul e dictat de piețele internaționale. Sunt două porturi: Odesa și Constanța, unde se dictează prețurile în funcție de zonă. Prețurile din port sunt majorate. Sunt companii intermediare care exportă”.

„Un an bun și își revine agricultura”

S-ar părea că producătorii de cereale sunt puși în situația de a cultiva alte culturi, dar aici intervin legile naturale ale agriculturii. „Nu pot schimba cultura deoarece sunt anumite tehnologii și reguli de agronomie. Nu poți planta toată suprafața cu o singură cultură. Dacă faci agricultură performantă, de viitor, nu poți să-ți permiți să degradezi solul, să ai probleme cu dăunătorii”, explică el.

Viitorul recoltei stă sub semnul întrebării și în anul 2021. În opinia fermierului Ivanov, acum solul are umezeală, dar să nu uităm că și 2020 a început bine, iar la sfârșitul lunii aprilie s-a constatat că există insuficiență de apă în pământ. „Dacă 2021 va fi identic, atunci agricultura e pusă pe butuci. Ea și așa suferă. Fermierii puternici vor rezista, mai rău de fermierii mici. Nu se face irigare într-un an de zile. E un proiect mare, care se implementează în decurs de mulți ani”, consideră Igor Ivanov.

Tânărul fermier susține că, pe termen scurt, agricultorii ar putea fi ajutați prin facilități fiscale, cum ar fi scutirile de impozite și liniile speciale de creditare cu dobânzi mici. „Un an bun și își revine agricultura. Trebuie facilități, să nu ajungem în toamnă și să spunem că am lucrat degeaba”, punctează Ivanov.

„Fiecare agricultor își asumă o responsabilitate față de afacere”

GAZETA de Chișinău a discutat cu pomicultorul Victor Revenco din satul Olănești, raionul Ștefan-Vodă, care are o livadă de cireșe. N-a participat la protestele agricultorilor, deși ar fi trebuit să vină la Chișinău, deoarece, anul trecut în aprilie, i-a înghețat floarea de cireș. „Dar, la urma urmei, fiecare agricultor își asumă o responsabilitate față de afacere. Sunt agricultori care nu plătesc impozite, dar cer bani de la stat. Eu plătesc impozite. Cum fără asta?! Unii vor să-i ajute doar statul, dar ei nu contribuie deloc. Ascund prin diferite metode”, zice Revenco.

Producția agricolă din Republica Moldova s-a redus cu 27,1% în anul 2020 în comparație cu 2019, conform datelor publicate de Biroul Național de Statistică. Cel mai mult a avut de suferit sectorul producției agricole vegetale, care s-a diminuat cu peste 35,9%, față de producția animalieră – 3,8%.

Grupul de companii „Trans-Oil” controlat de cetățeni ruși deține monopolul exportului de cereale în Republica Moldova de la stocare, la transport intern pe cale ferată și apoi la exportul pe cale maritimă prin Portul Giurgiuleşti, scrie Centrul Român pentru Jurnalism de Investigație.