Facilitățile fiscale, între stimulent și inechitate

137
0
Imagine simbol

În zece ani, facilitățile fiscale oferite de Guvern se ridică la 170 de miliarde de lei sau circa 60% din buget. Câte din ele sunt într-adevăr utile și câte nu aduc nimic bun pentru dezvoltarea economică? Această întrebare și-au pus-o experții IDIS Viitorul, care au întocmit un studiu în acest sens.

Anul 2020 a scos în evidență capacitatea slabă a Guvernului moldovean de a susține businessul autohton pe timp de criză. După căderea dramatică a economiei din martie-mai, executivul a fost nevoit să intervină prin stimulente și facilități fiscale. Însă intervenția a fost cu mult sub cele din economiile dezvoltate. Spre exemplu, pachetul de măsuri aprobat în SUA se ridică la 50% din bugetul obișnuit. Ar însemna 25 de miliarde de lei, raportat la dimensiunile bugetului moldovenesc.

În realitate, măsurile aprobate la noi au însumat mai puțin de două miliarde de lei sau de 15 ori mai puțin decât și-au permis țările dezvoltate. O parte din banii necesari ar fi putut fi găsiți prin excluderea măcar a unei părți a facilităților fiscale.

Experții Institutului pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale „Viitorul” estimează că, într-un deceniu, din 2010 până în 2020, volumul facilităților fiscale oferite de Guvern a însumat 170 de miliarde de lei, ceea ce corespunde cu 60% din veniturile bugetare din impozite și taxe din această perioadă (286 miliarde lei). Asta nu înseamnă însă că statul a ratat venituri de 170 de miliarde lei, or multe investiții au fost făcute anume grație facilităților, fără ele nu ar fi existat nici investiții. Totuși, experții IDIS se întreabă cât de utile și de echitabile ar fi o parte din ele și ridică problema revizuirii acestora.

Cea mai mare parte a facilităților a fost adoptată în primii câțiva ani de independență și nu se știe care și câte dintre ele au fost reevaluate prin prisma oportunității economice.

57,36 miliarde de lei în cinci ani

Curtea de Conturi a publicat un singur raport de audit al facilităților fiscale, în 2016, ocazie cu care a calculat numărul aproximativ al acestora și ratările veniturilor la buget, provocate de acestea. Pare să fie singura analiză întocmită de o instituție de stat asupra problemei facilităților fiscale în ansamblu.

Potrivit raportului Curții, în perioada 2011-2015, doar facilitățile fiscale cuantificate și raportate au însumat 57,36 miliarde lei. În 2015, suma facilităților fiscale și vamale s- a ridicat la 14,78 miliarde sau 37,1% și, respectiv, 50,9% din bugetul de stat și din bugetele local.

Astfel, Curtea constata că în 2015 din cele 105 facilități existente la acel moment, 50 erau aplicate în mod constant timp de 19 ani, fără a fi fost modificate, revizuite sau ajustate în vreun fel. Și nu exista nicio analiză a impactului economic al acestora.

Experții IDIS estimează că, volumul real al tuturor facilităților fiscale în anul 2020 s-a ridicat la 23,5 miliarde lei, fiind de trei ori mai mare decât acum 10 ani.

Deși consideră facilitățile fiscale drept un instrument important în depășirea perioadelor de criză, problema constă în lipsa transparenței și monitorizării impactului lor. Există foarte multe facilități cu o durată de viață mai mare de 25 de ani și nimeni până în prezent nu a examinat oportunitatea menținerii lor.

Există și exemple pozitive

Acestea se referă, în primul rând, la sectorul IT. Până în anul 2012, povara fiscală pe salariați în domeniul IT din Moldova era mai ridicată decât în multe țări dezvoltate. Drept urmare, specialiștii în domeniul IT activau în Moldova până în momentul în care salariul lor lunar depășea suma de 1 000 de dolari, iar apoi, de regulă, plecau la întreprinderile mamă din străinătate. Respectiv, se pierdeau cei mai calificați angajați din cel mai de perspectivă sector. După oferirea facilităților fiscale, sectorul IT din Moldova a cunoscut o dezvoltare spectaculoasă, iar în prezent, exportul de servicii IT se apropie de 200 de milioane de dolari, cu 50% mai mult decât exportul vinurilor moldovenești. Facilitățile fiscale și crearea de parcuri IT a reprezentat cheia succesului în această ramură.

Tot prin facilități fiscale și înlăturarea barierelor administrative, începând cu anul 2010, în Republica Moldova a fost creată o ramură nouă a economiei – industria automotive. Aceasta, pe parcursul a zece ani a creat circa 20 de mii de locuri de muncă noi bine plătite. În prezent, industria automotive asigură 1/3 din exporturile Republicii Moldova și este ramura în care s-a investit cel mai mult în ultimii zece ani – peste 300 de milioane de dolari.

Prin urmare, facilitățile fiscale, chiar dacă sunt un cost pentru bugetul de stat, deseori sunt justificate întrucât prin acest cost bugetul de stat obține miliarde de lei din venituri fiscale suplimentare, datorate dezvoltării unor ramuri noi, cum ar fi IT sau automotive.

Facilități doar pentru orașe

Mai există și facilități despre a căror existență nimeni nici nu bănuiește. Spre exemplu, familiile tinere care procură apartamente nu știu că beneficiază, în asemenea situație, de o scutire de 20% la TVA. Conform estimărilor autorilor, statul oferă anual facilități la procurarea de apartamente în valoare de circa 600 de milioane de lei, în unii ani această sumă depășind și valoarea de un miliard de lei.

Pentru perioada 2010-2020, mărimea facilităților fiscale la procurarea de apartamente se ridică la 8,5 miliarde lei. Însă de astfel de facilități se bucură doar cei care procură apartamente de la companiile de construcții, în marea lor majoritate în Chișinău sau în orașele mari. Oamenii din mediul rural, care construiesc case, nu se bucură de facilități similare la TVA pentru materialele de construcție procurate.

Pe lângă inechitate, măsura aceasta stimulează exodul de la sat la oraș. În anul 2020, o locuință nouă vândută în Chișinău a costat 41,5 mii de euro, ceea ce înseamnă că, în medie, statul a oferit o facilitate fiscală în valoare de 164 de mii de lei fiecărei familii care a procurat un apartament nou la oraș. Cei de la sat nu au avut beneficii similare.

În plus, nu este reglementată mărimea și numărul scutirilor pentru o familie în acest sens. În România, spre exemplu, se oferă scutire de TVA la procurarea de apartament, doar pentru primul apartament procurat și doar până la o anumită sumă.

O altă fațetă a scutirilor fiscale, care nu a fost până acum suficient analizată, ține de impactul asupra competitivității. Spre exemplu, facilitățile acordate doar unei părți a unor jucători de pe o piață, distorsionează cadrul concurențial, or beneficiarii de facilități sunt puși din start într-o poziție mai avantajoasă.
Ce propun experții

Pentru a îmbunătăți calitatea reglementărilor facilităților fiscale, experții IDIS propun trei măsuri prioritare:

1. Evidența tuturor facilităților fiscale, cu anularea celor care nu vor fi parte integrantă a legii anuale a bugetului de stat;

2. Evaluarea și anularea facilităților inoportune; astfel, se va face o revizuire a tuturor facilităților fiscale;

3. Limitarea duratei de aplicare a tuturor facilităților fiscale; propunem ca pentru fiecare facilitate fiscală existentă să fie aprobat un termen de aplicare, care poate varia de la 1 la 10 ani, iar în cazuri excepționale – și o perioadă mai îndelungată.

În acest sens ei au pregătit și un proiect de lege. Rămâne de văzut cât de receptive vor fi autoritățile.

Preluarea textelor de pe pagina www.gazetadechisinau.md pentru formatul online se face în limita a 1.000 de semne, cu indicarea linkului activ către articolul preluat.

Instituțiile de presă, care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar edițiile tipărite vor indica „Gazeta de Chișinău” și autorul informației. Materialele de presă sunt protejate de Legea privind dreptul de autor și drepturile conexe și de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here