Vetre pângărite: blocuri comerciale pe oasele strămoșilor

Între Circ și Biserica „Sfinții Împărați Constantin și Elena” va fi construit un complex format din patru blocuri de locuit (două clădiri cu 14 etaje și altele două – cu 17 etaje) și un centru de afaceri cu 21 de etaje. Complexul multifuncțional va fi realizat în zona de protecție a monumentului de arhitectură națională, care include biserica fondată în 1777, cimitirul vechi din Chișinău și Circul.

Proiectul imobiliar a fost votat vineri, 29 ianuarie, la prima ședință a noii componențe a Consiliului Național al Monumentelor Istorice (CNMI) din cadrul Ministerului Educației, Culturii și Cercetării al R. Moldova, după ce a fost respins anterior de ex-echipa CNMI. Instituția dă undă verde proiectelor de construcție în zona istorică a orașului Chișinău și în zonele protejate drept monumente arhitecturale.

Decizia a stârnit un val de critici din partea societății civile, a primarului de Chișinău și a unor deputați. Anetta Dabija, activistă civică în domeniul urbanismului și fondatoarea Asociației „Save Chișinău”, a menționat că „ansamblul rezidențial va crea o serie de probleme urbanistice, iar decizia de a vota un proiect fără a avea înainte un Plan Urbanistic Zonal este ilegală”.

Clădirile care urmează a fi construite ar încălca regimul de înălțime și ar pune în pericol biserica și Circul, consideră deputații PAS, Virgiliu Pâslariuc și Lilian Carp. Parlamentarii au cerut ca primarul de Chișinău, Ion Ceban „să înceapă dezbaterile publice privind elaborarea unui plan urbanistic zonal în care să reglementeze foarte clar regimul de înălțime, tipul de utilitate a clădirilor și să fie anulată sau suspendată decizia CNMI, până la elaborarea planului urbanistic”.

„Înălțimea clădirilor, care se construiesc în anumite zone, depinde de venitul pe care și-l dorește compania de construcții. Cele mai scumpe apartamente se vând în centrul istoric. Cu cât mai înaltă e clădirea cu atât mai repede investitorul își va recupera investiția, plus va avea și venit”, crede Anetta Dabija.

La rândul său, Ion Ceban a declarat că nu va admite edificarea unui complex de clădiri în zona Circului. Consilierul Iurie Povar, angajat la Primăria Chișinău pe probleme de arhitectură și urbanism, a fost demis pentru că a aprobat proiectul.

Cine este stăpânul ansamblului rezidențial scandalos de lângă Circ

Beneficiar al proiectului rezidențial este Tudor Talpă, fondator al companiei de construcții „Urbanconstruct-TT”. Firma deține în proprietate 88 de ari de pământ cumpărat de la foștii locatari din zonă. Terenul pentru construcție se află la o distanță de 78 de metri de biserică și la 100 de metri de Circ. „Nu construim pe locul bisericii sau pe cimitir. E un teren pe care l-am cumpărat treptat de la persoane fizice, care erau sărace lipite pământului. Le-am dat apartamente în schimb sau bani. Și-au îmbunătățit nivelul de trai pentru că trăiau cinci-șase oameni în trei-patru metri pătrați”, explică Talpă pentru GAZETA de Chișinău.

Antreprenorul spune că „în zonă au fost efectuate studii geologice care arată că nu există risc de alunecări de teren și afectare a construcțiilor adiacente deoarece sub sol e rocă”. Talpă a dat asigurări că va organiza săpături arheologice pentru a depista obiecte istorice. „Suntem gata să dăm și două milioane de lei pentru descărcarea arheologică. Să vină arheologicii, studenții, să stea acolo cât au nevoie. Noi finanțăm”, declară el.

Mărturii de la locuitorii zonei protejate

GAZETA de Chișinău a mers în zona de protecție a monumentelor arhitecturale pentru a vedea cum arată cimitirul vechi, spațiul verde din preajma bisericii și ce spun localnicii care mai trăiesc în regiune. Între biserică și Circ am văzut case abandonate, gata să fie demolate, iar zona verde și cimitirul sunt în paragină.

„Nu-i credeți pe dânșii. Ăștia (n.r. – Lagmar Impex, care a construit blocurile albastre de lângă Circ) tot au promis să facă cimitirul, multe au promis, și uite așa stă și umblă câinii”, afirmă preotul Vitalie Roșca, parohul Bisericii „Sfinții Împărați Constantin și Elena”. Biserica a fost restaurată acum 20 de ani, atunci a fost strânsă cu metal de jur-împrejur pentru că avea crăpături, aflăm de la preot.

Clerul nu pare a fi îngrijorat de lucrările masive care vor fi executate. „De ce să scuip contra vântului dacă eu știu că îngrijorarea mea este egală cu zero? Ce putem să facem?! Nu se uită la noi. Ei îi cumpără pe ăștia mășcați de la guvernare, dar noi suntem – pff, nici nu se uită! Așa că dacă vor face – vor face. Dacă n-au simț, minte, frică de Dumnezeu – n-ai ce le face”, mărturisește preotul pentru GAZETA de Chișinău.

Lângă biserică mai există o gospodărie unde trăiesc trei familii, rude între ele. Singurii care au mai rămas în zonă după ce toți vecinii lor s-au mutat. „Stăm aici ca pe o insulă. Am fi vrut să ne mute, dar locul e municipal, aparține orașului”, spune Nicolae Tipa, unul dintre locuitori. „Casa nu-i privatizată?”, îl întreb. „Nu e privatizată. Nici încolo, nici încoace”, răspunde pensionarul.

În același timp, Tudor Talpă promite să amenajeze cimitirul vechi și zona verde care-i în paragină. Acesta susține că în clădirea centrului de afaceri, cu parcare subterană în trei niveluri, va fi deschisă o școală, o grădiniță, o sală de sport și un restaurant. Potrivit antreprenorului, la ultimul nivel al centrului de afaceri va fi un observator, de unde va putea fi admirat de sus tot orașul Chișinău.

De ce s-a votat pentru complex?

Ion Ștefăniță, membru CNMI și director al Agenției pentru Inspectarea și Restaurarea Monumentelor, susține că terenul pe care urmează a fi construit complexul rezidențial „nu se suprapune cu cimitirul vechi al orașului”. Potrivit lui Ștefăniță, biserica se află la o distanță de 78 de metri, iar Circul e la 100 de metri.

„Am apreciat că agentul economic vrea să reabiliteze zona din preajma râului Bâc și al Bisericii „Sfinții Împărați Constantin și Elena”. Pe locul unde se intenționează a se construi, în perioada sovietică s-au făcut case care n-au statut de protecție. N-au valoare istorică, nici arhitecturală”, declară Ion Ștefăniță. Potrivit lui, arheologii vor spune dacă există sau nu un cimitir acolo, după efectuarea săpăturilor.

Cine este beneficiarul

Directorul „Urbanconstruct-TT”, Tudor Talpă, se laudă că a construit 300 de stații peco pentru compania „Lukoil”, în R. Moldova și în Ucraina, iar de 14 ani construiește blocuri locative și case de locuit.

Firma a fost implicată în mai multe proiecte imobiliare, unele însoţite de scandaluri. În ultimii ani însă afacerile nu prea merg, scrie Mold-Street.com.

În schimb „Urbanconstruct-TT” SRL, după ce în 2017 a avut venituri de 41 de milioane de lei şi profituri de 12,3 de milioane de lei, a înregistrat un salt semnificativ în 2018, ajungând la venituri de 211 milioane de lei şi profituri de 92 de milioane de lei, dar şi 134 de angajaţi.

În 2019, veniturile „Urbanconstruct-TT” s-au prăbuşit la doar nouă milioane de lei, compania raportând pierderi de circa 684.000 de lei şi 87 de angajați.