Patimi pentru CEDO. Cine din moldoveni ar putea să ajungă judecător în instanţa europeană

Victoria Dianei Scobioală în concursul pentru desemnarea unui judecător din partea Republicii Moldova s-a vehiculat în anumite cercuri din breasla judecătorească înainte de a începe concursul şi chiar înainte de formarea Comisiei pentru selectarea candidaţilor. După ce directoarea de la Institutul Naţional al Justiţiei a ieşit în finală împreună cu foştii colegi Vladimir Grosu şi Nicolae Eşanu, discuţiile privind presupusa aranjare a concursului în favoarea Dianei Scobioală au avansat, suspiciunile fiind alimentate şi de unele scandaluri care au avut loc pe durata desfăşurării concursului.

Cu mai bine de o lună înainte de a da start concursului, în culisele justiţiei moldoveneşti se vehicula că Diana Scobioală este preferata administraţiei prezidenţiale a lui Igor Dodon pentru desemnarea de judecător la CEDO şi că ar fi fost promovată de cumătrul ei, Nicolae Posturusu, şeful administraţiei prezidenţiale.

Scenariu în culise

Prima parte a presupusului scenariu prevedea ca în comisia de concurs să fie incluse mai multe persoane care să acorde cel mai mare punctaj pentru Diana Scobioală. Astfel, în final, să fie desemnaţi trei candidaţi, printre care şi Diana Scobioală. O altă parte a scenariului urma să fie acţiunile de lobby în instituţia de la Strasbourg, astfel încât să fie aleasă anume Diana Scobioală dintre cei trei finalişti ai concursului. Misiunea respectivă ar fi revenit fostului judecător al CEDO, Mihai Poalelungi, şi şefei Misiunii diplomatice a Republicii Moldova pe lângă Uniunea Europeană, Corina Călugăru, ambii fiind în relaţii amicale cu Diana Scobioală.

Totodată, miza ar fi fost pusă şi pe criteriul de gen. Diana Scobioală, fiind singura femeie din cei trei candidaţi, cei de la Strasbourg urmând să o aleagă anume pe ea.

Acest scenariu ar fi fost elaborat şi regizat de Posturusu, care, pe lângă interesul de a promova în instanţa europeană o persoană din anturajul său, ar fi avut misiunea din partea lui Igor Dodon de a nu admite să ajungă la CEDO o persoană care nu-i este loială.

Instituirea comisiei şi scandalul Abraham

Hotărârea de Guvern privind instituirea Comisiei pentru selectarea candidaților la postul de judecător la Curtea Europeană a Drepturilor Omului a fost semnată de către premierul de atunci, Ion Chicu, şi ministrul Justiţiei, Fadei Nagacevschi, la 30 noiembrie 2020.

Iniţial, în componenţa Comisiei au fost incluşi Nagacevschi Fadei, Feldman Ian, președinte al Consiliului pentru prevenirea discriminării, avocatul poporului, regretatul Cotorobai Mihai, agentul guvernamental la CEDO, Rotari Oleg, judecător la Curtea Constituţională, procurorul general, Stoianoglo Alexandr, Chișcă-Doneva Tamara, judecător al Curții Supreme de Justiție, Motuzoc Angela, președinte al Consiliului Superior al Procurorilor, Leucă Gheorghe, secretar de stat al Ministerului Afacerilor Externe și Integrării Europene, Ploșnița Emanoil, președinte al Uniunii Avocaților, Cojocaru Violeta, doctor în drept, Pavlovschi Stanislav, ex-judecător la CEDO, Lifari Viorica, șef al Departamentului lingvistică germanică de la Universitatea de Stat din Moldova. Ulterior, în Comisie sunt incluşi deputaţii Vasile Bolea şi Dinu Plângău, în locul lui Stoianoglo este inclus adjunctul său, Mircea Roşioru, Mihai Cotorobai este înlocuit cu preşedinta interimară a Consiliului Superior al Magistraturii, Luiza Gafton, expertul în politică externă, politica europeană și administrație publică, Iulian Groza, şi Nicolae Cheleş, preşedintele Consiliului Naţional al Tineretului din Moldova, şi profesoara universitară Mariana Timotin.

Pe ultima sută de metri de exercitare a mandatului de preşedinte, Igor Dodon l-a numit în Comisie pe Pavel Abraham, un general controversat din România, despre care presa a scris că a fost implicat în acţiuni de spionaj, tranzacţii dubioase, protecţionism şi corupţie. Conform scenariului, Abraham urma să fie pe post de artilerie grea pentru promovarea candidatului agreat de echipa din umbră a lui Dodon.

La 14 ianuarie, președinta Maia Sandu l-a retras din componența Comisiei pentru selectarea candidaților la funcția de judecător la CEDO pe Pavel Abraham. Olesea Stamate, consiliera Maiei Sandu în domeniul justiției, a anunţat că el a fost retras din „cauza unor dubii rezonabile cu privire la integritatea acestuia”. În locul lui Abraham a fost desemnată Viorica Puică, o magistrată incomodă sistemului pentru poziţia sa față de integritatea judecătorilor.

Înlocuirea lui Abraham a provocat o reacţie dură din partea lui Fadei Nagacevschi şi a deputaţilor socialişti. Nagacevschi a declarat că Maia Sandu nu este în drept să-l retragă pe Abraham şi că doar acesta decide dacă rămâne sau nu în Comisie. „Nu este decret. Este o scrisoare semnată de către doamna Sandu, unde se spune că se dispune. „A dispune” se face fie pe ordin, fie prin decret, trebuie să existe un act administrativ, dar scrisoarea nu este un act administrativ. Prin scrisoare poți să oferi indicații consilierilor prezidențiali, administrației prezidențiale, nu și Guvernului Republicii Moldova. Eu aștept un ordin sau un decret”, a argumentat Nagacevschi.

Întrunită în prima şedinţă, la 23 ianuarie, Comisia a decis în favoarea lui Abraham.

Cumătrismul

Un alt scandal legat de componenţa Comisiei ţine de judecătoarea Curţii Supreme de Justiţie, Tamara Chişcă-Doneva. Imparţialitatea acesteia ca membră a Comisiei a fost pusă la îndoială – că este cumătră cu fosta sa colegă de la CSJ, Iulia Sârcu, mama Dianei Scobioală. Tamara Chişcă-Doneva a declarat pentru Ziarul de Gardă că acest fapt nu va influenţa deciziile sale.

Fadei Nagacevschi este cumătru cu Vladislav Gribincea, un alt aspirant la funcţia de judecător la CEDO. Ultimul i-a cerut lui Nagacevschi să se abţină de la evaluarea sa, dar ministrul nu a dat curs solicitării cumătrului.

Limba franceză, „probă de foc”

La prima şedinţă a Comisiei au fot excluşi din cursă Ion Cojocari şi Roman Zadoinov. Ultimul, un avocat stabilit de câţiva ani în SUA, s-a afirmat ca un bun cunoscător al legislaţiei CEDO după ce a câştigat mai multe dosare în instanţa europeană. Totodată, Zadoinov trece printr-o experiență dură pentru a obţine licenţa de avocat în SUA. Motivul neadmiterii lui Zadoinov la proba interviului a fost că unii membri ai Comisiei au pus problema că în CV-ul și dosarul său nu se indică cunoașterea limbii franceze.

Vladislav Gribincea, avocatul care a reprezentat cele mai multe din dosarele pierdute de Republica Moldova la CEDO, a fost criticat de unii internauţi pentru că nu cunoaşte aprofundat limba franceză, iar Fadei Nagacevschi a făcut referire la aceste critici în răspunsul oferit mai multor internauţi care s-au arătat nedumeriţi de faptul că Gribincea nu se numără printre cei trei finalişti.

Punctul 17, alineatul 3 din Regulamentul privind modul de organizare și desfășurare a concursului național pentru desemnarea candidaților pentru suplinirea postului de judecător la Curtea Europeană din partea Republicii Moldova prevede că vor fi admiși candidații care „cunosc la nivel avansat una din limbile oficiale ale Consiliului Europei – engleza sau franceza și, de asemenea, posedă cel puțin o cunoaștere pasivă a celeilalte limbi, astfel încât să poată contribui eficient la activitatea CtEDO”.

Gribincea şi Zadoinov vorbesc fluent engleza, dar nu cunosc la fel de bine franceza. Diana Scobioală vorbeşte fluent franceza, predă în franceza, dar mai puţin cunoaşte engleza.

Cum a fost oferit punctajul

Diana Scobioală a primit cel mai mare număr de puncte, 104, de la Fadei Nagacevschi, Oleg Rotari, Tamara Chişcă-Doneva, Angela Motuzoc, Emanuil Ploşniţă şi Violeta Cojocaru. Cel mai mic punctaj, 86, i l-a oferit Luiza Gafton. Controversatul Pavel Abraham i-a dat Dianei Scobioală 101 puncte, cel mai mare punctaj faţă de ceilalţi candidaţi. Cu o sută de puncte l-a apreciat Abraham pe Nicolae Eşanu, fostul consilier al lui Ion Chicu. Cu mult mai puţin i-a plăcut lui Abraham Vlad Gribincea, pe care l-a apreciat cu 78,5 puncte.

Diana Scobioală: „Am muncit mult ca să ajung aici”

Diana Scobioală, care, din 2015, execută funcţia de directoare a Institutului Naţional al Justiţiei, respinge acuzaţiile că concusul ar fi fost trucat în favoarea sa şi că ar fi fost promovată de gruparea afiliată lui Dodon: „Prima dată aud. Cum poţi să aranjezi şi să falsifici un astfel de concurs? Totul a fost transparent, au fost publicate înregistrările video cu prestaţiile concurenţilor. Părerea mea este că ar fi fost mai bine dacă interviurile ar fi fost difuzate direct on-line”.

Directoarea de la INJ a recunoscut că este cumătră cu Nicolae Posturusu şi că mama sa e cumătră cu Tamara Chişcă-Doneva. „Mama a botezat unul din copiii doamnei Chişcă-Doneva, a fost cu mai bine de 20 de ani în urmă. Şi Nagacevschi este cumătru cu Gribincea. Dar nu a fost influenţat concursul. Cu Posturusu suntem prieteni încă de când lucram la Ministerul Justiţiei, i-am botezat unul din cei doi copii. Să botezi un copil este un gest frumos. Nu a avut nimic Posturusu cu concursul. Cu Corina Călugăru suntem doar în relaţii de colaborare instituţională. Mă cunosc practic cu toţi membrii comisiei şi cu foştii concurenţi. Doar pe Pavel Abraham l-am văzut pentru prima dată. Pentru mine nu era o problemă dacă era în Comisie Viorica Puică cu care ne cunoaştem personal. Eu am fost sigură de cunoştinţele mele”, ne-a declarat Diana Scobioală.

Directoarea INJ ne-a mărturisit că şi-a făcut singură cariera, fără ca să fie ajutată de cineva: „Am început în 1998, în calitate de simplu lector la Facultatea de Drept. Au trecut peste 20 de ani, nu am avut o carieră-fulger. Am muncit mult ca să ajung aici”.