CFM, tot mai aproape de colaps

506
0

Calea Ferată a Moldovei, cândva una din întreprinderile prospere ale statului, suportă pierderi majore, iar angajații nu primesc salarii deja de patru luni. Conducerea actuală a întreprinderii dă vina pe criză economică și pe managementul prost al întreprinderii de până la ei. La rândul lor, unii deputați spun că situația de la CFM amintește scenariul privatizării unor întreprinderi de stat care, după ce au fost aduse în prag de faliment, au fost vândute pe nimic.

Susține și tu presa! Abonează-te la o sursă de informare independentă. Acum e simplu, intră pe

ABONAMENT

Angajații CFM nu și-au primit salariile de patru luni. Datoriile CFM față de angajați se apropie de 70 de milioane lei.

Potrivit lui Ion Zaporojan, președintele Federației Sindicale a Feroviarilor, CFM nu are bani pentru salarii din cauza unei datorii față de bugetul de stat. Aproape șapte mii de angajați ai întreprinderii nu și-au primit salariile din septembrie, iar suma totală a datoriilor salariale depășește 60 de milioane de lei.

De ce nu se achită salariile

Din cauza pandemiei, s-a diminuat transportul de pasageri și de mărfuri, banii sunt insuficienți. Serviciul Fiscal a acordat facilități întreprinderii „Calea Ferată” – în lunile iulie, august și septembrie, i-a permis să nu plătească impozite și prestații sociale. Dar situația nu s-a îmbunătățit și, din această cauză, s-a format o datorie mare față de bugetul de stat, Fiscul a pus sechestru pe conturile întreprinderii și a retras mijloacele financiare, pentru a acoperi datoriile. Toți banii care ajung pe conturile CFM sunt preluați de Fisc”, a precizat Zaporojan pentru NewsMaker.

Potrivit Serviciului Fiscal, datoria CFM față de bugetul de stat depășește suma de 23,5 milioane de lei și s-a format din cauza neplății impozitelor pentru octombrie și noiembrie.

Pentru a stinge datoria, Serviciul Fiscal a blocat unele conturi ale CFM și a acoperit parțial datoria întreprinderii față de buget, au spus cei de la Fisc, infirmând însă că ar fi pus sechestru pe conturile ei.

Datorii de 460 de milioane și active neînregistrate

Situația de la CFM a ajuns pe agenda comisiilor parlamentare. În cadrul audierilor în Comisia Economie, Buget și Finanțe, reprezentanții Agenției Proprietății Publice (APP), cea care are în custodie CFM, au raportat că datoriile totale ale întreprinderii sunt de 459 de milioane de lei, inclusiv datorii la salarii de 69 de milioane de lei.

Potrivit vicepreședintelui Parlamentului, Alexandru Slusari, activele întreprinderii valorează circa două miliarde de lei, însă cifra exactă nu o cunoaște nici APP și nici administrația CFM. „Administratorul întreprinderii nu a putut prezenta nici aproximativ cifra terenurilor și clădirilor care sunt gestionate de Calea Ferată și care nu sunt utilizate în procesele tehnologice. Grav este că întreprinderea dispune de mii de hectare de terenuri care nu sunt delimitate și înregistrate ca proprietate a CFM. Cum sunt folosite aceste terenuri și cine obține venituri din exploatarea lor, poate înțelege orice școlar”, scrie Slusari pe pagina sa de Facebook.

Întreprinderea este gestionată de apropiații lui Dodon

Slusari spune că nu a primit de la APP un răspuns plauzibil la întrebarea de ce timp de 14 luni compania este administrată de un director interimar, coleg de facultate al lui Dodon, fără experiență în domeniu, asistat de un consilier municipal socialist și o rudă a lui Igor Dodon.

Este vorba despre directorul interimar, Andrian Onceanu, coleg de facultate cu Igor Dodon, prim-vicedirectorul CFM, Vitali Mucan, care este și consilier municipal PSRM, dar și vicedirectorul pentru securitate, Serghei Dodon, rudă cu ex-președintele. Niciunul din ei, până a ajunge în aceste funcții, nu a avut vreo tangență cu transportul feroviar.

Slusari: Situația este agravată premeditat

Potrivit lui Slusari, după schimbarea conducerii întreprinderii, la Kiev a fost reluat un proces judiciar împotriva CFM de la care se cere încasarea a 70 de milioane de euro. Dacă procesul va fi pierdut, întreprinderea va deveni insolvabilă. O altă problemă veche a companiei o reprezintă furturile de motorină.

După audieri mi-am întărit suspiciunea că multe procese distructive care au loc în cadrul CFM sunt organizate premeditat, că întreprinderea rămâne vacă de muls pentru niște grupări criminale sub acoperire politică și că nicio structură guvernamentală nu încearcă să oprească falimentul entității”, constată vicepreședintele Parlamentului.

Întreprinderea propune un plan de redresare

După o săptămână de la audieri, Consiliul de Administrație al întreprinderii a venit cu un plan de redresare. Potrivit acestuia, până la sfârșitul lunii februarie, vor fi lichidate restanțele la plățile salariale. Urmează a fi vândut metalul uzat, materialul rulant cu termen de exploatare expirat, imobile și alte active, precum și acțiuni în alte companii. De menționat că CFM deține pachete de acțiuni în mai multe instituții financiare: Moldasig, Moldindconbank, MAIB, Alliance Insurance Group, dar și în băncile falimentare Banca Socială, Banca de Economii și Investprivatbank.

Pentru a optimiza costurile, întreprinderea planifică suspendarea unor rute suburbane și locale de pasageri, reducerea numărului de stații de cale ferată, restructurarea împrumuturilor și obținerea de noi finanțări. Nu se știe ce se ascunde după această formulare evazivă de „noi finanțări”, însă capacitatea întreprinderii de a depăși această situație este sub semnul întrebării.

Plan de restructurare de 13 miliarde de lei

În 2018, Centrul de Politici și Reforme (CRP) a elaborat un studiu, potrivit căruia CFM ar avea nevoie de nu mai puțin de 646,3 milioane de euro (aproape 13 miliarde de lei) pentru investiții în reabilitarea infrastructurii feroviare, modernizarea materialului rulant și reînnoirea parcului vagoanelor de marfă și călători. 

O parte din aceste fonduri ar putea veni dintr-un împrumut acordat de BERD și BEI în valoare de 102 milioane de euro și un grant de cinci milioane de euro acordat prin intermediul Facilității de Investiții pentru Vecinătate (NIF Grant). 

Acesta ar trebui să vină însă la pachet cu un program intens de restructurare și optimizare a CFM, care presupune, în cel mai optimist scenariu, că din 2022 compania va dispune de fonduri proprii pentru dezvoltare. În scenariul pesimist, compania va dispune de fonduri pentru dezvoltare abia după 2031. 

Autorul studiului, Alex Damian, expert asociat CRP, este însă sceptic în ce privește capacitatea întreprinderii de a face față ambelor scenarii. „Prognoza CFM trebuie citită într-o cheie critică și cu o ușoară reticență căci vorbim de o companie care și-a planificat investiții de 1,7 miliarde de lei în perioada 2014-2016 pentru reabilitarea liniilor de cale ferată și a reușit să investească mai puțin de 55 de milioane de lei, deci 3,3% din suma prognozată”, spunea acesta în momentul elaborării studiului. După cum au evoluat lucrurile în următorii doi ani, vedem că CFM nu mai este aptă măcar să achite salarii, nu să și investească în reabilitare.

În cazul în care ai ajuns să citești acest text, înseamnă că subiectul reflectat te-a interesat. Săptămânalul „Gazeta de Chișinău” publică în paginile sale și pe pagina web a publicației articole ce reflectă un spectru larg de probleme, scrise profesionist și echidistant de jurnaliști cu experiență. „Gazeta de Chișinău” este unul din puținele ziare rămase pe piața mediatică care face jurnalism liber și corect. Nu-l lăsa să dispară! Contribuie și tu la menținerea unei publicații libere. Acum poți face un abonament oricând și de oriunde te-ai afla. Dacă abonezi un om drag la formatul PRINT, atunci redacția îți oferă gratuit, prin poșta electronică, formatul PDF al gazetei, în fiecare zi de vineri, la prima oră. Susține „Gazeta de Chișinău” printr-un abonament în format PRINT sau PDF.

ABONAMENT

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here