Calculele și strategiile partidelor politice pentru a obține cât mai multe voturi la alegerile parlamentare anticipate

Alegerile parlamentare anticipate sunt de neevitat. Problema constă în faptul când va fi organizat noul scrutin. În cazul în care anticipatele vor fi organizate cât mai curând, cel care speră să obțină un rezultat bun este PAS. În cazul în care alegerile vor fi organizate cât mai târziu posibil, PSRM speră ca Maia Sandu să piardă din popularitate și să fie asociată cu criza social-economică. Acestea sunt opiniile observatorilor politici contactați de GAZETA de Chișinău despre momentul politic în care se află Republica Moldova.

Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, a desemnat-o săptămâna trecută pe Natalia Gavrilița în calitate de candidat la funcția de prim-ministru. Imediat, aproape simultan, reprezentanții PAS au declarat că nu vor sprijini candidatura colegei lor de partid întrucât doar alegerile anticipate pot să ducă la formarea unui legislativ care ar reprezenta interesele cetățenilor.

După ce au șovăit aproape o săptămână, socialiștii, prin gura șefului lor, Dodon, au declarat că nu vor vota Guvernul Gavrilița și că, în iunie, în Republica Moldova vor avea loc alegeri parlamentare anticipate.

Această decizie a lui Dodon, dacă nu este înșelătoare, este surprinzătoare, în opinia comentatorilor politici.

„Arată stupid pentru cei care l-au înaintat și nu vor să-l voteze. Eu consider că alegerile anticipate vor fi în iunie pentru că, atâta timp cât președintele nu este deschis la discuții cu fracțiunile parlamentare, trebuie anticipate”, se menționează într-o știre publicată pe site-ul socialiștilor, care îl citează pe Igor Dodon.

Socialiștii așteaptă ca Sandu să pice în sondaje

În opinia comentatorului politic, Ion Tăbârță, socialiștii sunt interesați ca aceste alegeri anticipate să aibă loc cât mai târziu posibil, „atunci când va scădea popularitatea Maiei Sandu și a PAS”.

„Au pornit această campanie mediatică de a pune presiune pe Președinție să își asume guvernarea. Ei [socialiștii] își doresc să fie o guvernare cu multe eșecuri asociate cu PAS.”

Comentatorul Nicolae Negru nu exclude că aceste declarații ale lui Dodon despre alegeri anticipate sunt false.

„Faptul că se află în campanie electorală nu poate să ne mire deoarece ei [PSRM] au fost întotdeauna în campanie electorală. Și acest atac împotriva deciziei Curții Constituționale [în cazul limbii ruse] ar putea să fie dictat nu neapărat de necesitatea alegerilor parlamentare anticipate, dar de anumite interese ale Moscovei.”

Platforma DA se teme de fraudarea alegerilor

La rândul său, Platforma DA consideră că organizarea unor alegeri anticipate comportă riscuri. Este vorba în principal de eventualele fraude la care ar recurge un guvern controlat de Igor Dodon și aliații acestuia.

„Utilizarea plenară a resurselor administrative și financiare; implicarea în calitate de agenți electorali a funcționarilor, în special a celor din structurile desconcentrate etc.”, se menționează într-un comunicat al formațiunii, ar putea fi afecta grav scorul partidelor de dreapta.

„Cu toate acestea, luând în calcul poziția public exprimată de șefa statului privind candidatura doamnei Natalia Gavrilița, vicepreședintă PAS, precum și de decizia PAS de a nu vota propria candidatură, în vederea declanșării alegerilor parlamentare anticipate, Platforma DA a decis să nu voteze o candidatură de prim-ministru „într-un exercițiu constituțional mimat”.

Sursa citată subliniază voința PAS de a merge separat în următoarele alegeri.

În același timp, liderul PDM, Pavel Filip, spune că fracțiunea democraților, „cel mai probabil”, nu va participa la ședința în timpul căreia Gavrilița va cere vot de încredere deputaților. Filip a calificat situația drept un ,,teatru al absurdului”, cerându-i șefului statului să iasă cu un apel public în fața cetățenilor pentru a-i informa despre posibilitățile autorităților de a gestiona criza pandemică și economică până la alegerile parlamentare anticipate.

„PDM, deși pledează pentru anticipate, susține că scrutinul ar trebui organizat după o anumită perioadă, în care să avem un guvern de anticriză, care ar face față pandemiei și problemelor din agricultură”, relevă comentatorul Ion Tăbârță, subliniind lipsa de popularitate a acestei formațiuni și nevoia de timp pentru a-și reface imaginea după fuga lui Plahotniuc.

Gruparea interesată de păstrarea actualului legislativ

Gruparea care optează deschis împotriva alegerilor anticipate este evident Partidul Șor, „Pentru Moldova” și „Pro Moldova”.

„Aceste persoane legate direct cu Plahotniuc și Șor nu își doresc alegeri parlamentare anticipate. La consultările cu președintele din 28 decembrie, toți au spus că pledează pentru anticipate, doar Șor, prin Sergiu Sîrbu, a spus că anticipatele nu sunt neapărate”, a subliniat Ion Tăbârță.

„Acum Șor și Plahotniuc controlează 20–23 de deputați. Ei au nevoie să controleze politic Republica Moldova pentru a-și asigura funcționarea schemelor și garanțiile personale în cazul problemelor cu justiția. În timp ce Nichiforciuc și Andronachi sunt liantul de legătură dintre socialiști și Șor și Plahotniuc. Probabil, nu își doresc alegeri parlamentare anticipate și o serie de socialiști.”

Deși se atestă poziții diferite față de alegerile anticipate la PSRM și Partidul Șor și „Pentru Moldova”, potrivit deputatului PAS, Dan Perciun, formațiunile cu pricina se pregătesc intens de un eventual scrutin.

„Au fost scoși la bătaie circa 350 de milioane de lei, bani pe care deputații din Partidul Șor și PSRM i-au împărțit, în mod special, cum au vrut ei, primăriilor proprii. De exemplu, în cazul Marinei Tauber, aproximativ 160 de milioane de lei au fost alocați pentru a construi un drum din Orhei până în satul în care a fost aleasă ea primar, Jora de Mijloc”, a spus parlamentarul.

„350 de milioane de lei investiți direct în campania electorală a PSRM și Șor, bani partajați strict pe criterii politice. În cazul lui Nichiforciuc și Andronachi, acești doi deputați au rupt pentru primăriile lor peste 30 de milioane de lei.”