Cine trebuie să plătească pentru gestionarea deșeurilor

454
1
Muncitor care sortează gunoiul la stația de sortare a „ABS Recycling”

Singura linie de sortare a deșeurilor mixte din Chișinău s-a închis, iar acum toate gunoaiele municipiului ajung la gunoiștea de la Țânțăreni. Odată cu închiderea stației de sortare a deșeurilor, 200 de angajați și-au pierdut locul de muncă. Într-o scrisoare publică se invocă faptul că stația deschisă de „ABS Recycling” funcționa în pagubă, iar Primăria Chișinău, ca partener în proiectul lansat în 2017, nu i-ar fi susținut.

Angajații „ABS Recycling” sortau gunoiul manual, extrăgând 12 tipuri de plastic reciclabil din deșeurile municipale, aruncate în tomberoanele gri, claie peste grămadă. Potrivit „ABS Recycling”, acestea reprezintă până la 15% din masa totală a deșeurilor sau 40% din volumul deșeurilor generate. Compania privată sorta gunoiul absolut gratuit, iar plasticul era reciclat, fiind cea mai mare fabrică de reciclare a plasticului din R. Moldova și cel mai mare producător de saci de plastic.

Activitatea de sortare a deșeurilor mixte a fost un proiect-pilot al „ABS Recycling”, la inițiativa Primăriei Chișinău, unde întreprinderea și-a asumat un risc investițional. Proiectul s-a implementat pentru a reduce deșeurile înhumate la Țânțăreni, inclusiv cele inflamabile, pentru a arăta capacitatea de sortare, morfologia deșeurilor, cantitățile reale de gunoi etc. Serghei Balica, directorul „ABS Recycling”, susține că, „lunar, se cheltuie un milion și jumătate de lei, fără amortizarea utilajului”.

Directorul „ABS Recycling” afirmă că „n-a încasat niciun ban de la Primăria Chișinău, dar nici de la autoritățile centrale”. Serghei Balica spune că „la construcția uzinei, pentru echipamentele de import, au fost amendați de stat pentru că au adus așa utilaj în țară”. Șeful „ABS Recycling” mai spune că, potrivit unui studiu de fezabilitate elaborat la comanda Primăriei Chișinău, ar fi nevoie de „260 de lei la o tonă de gunoi, bani care ar permite într-un an să se poată finanța dezvoltarea acestui proiect, astfel diminuându-se cantitatea gunoiului de la Țânțăreni”.

Gunoiul este o resursă ce trebuie valorificată

Balica susține că nu condiționează tarife, dar vrea să lucreze cu autoritățile municipale. „Suntem gata la orice discuții, să cumpărăm echipament și să mărim cantitatea de deșeuri. Noi toți trăim într-o mare râpă și se cere un management al deșeurilor pe care le producem noi toți”, a declarat Serghei Balica în cadrul unei conferințe de presă. Totodată, Serghei Balica a anunțat că „ABS Recycling” va continua să activeze, reciclând doar plasticul colectat în containerele de plasă, amplasate de companie în mun. Chișinău, astfel invitând la muncă 30 de persoane din cele 200 care urmează a fi disponibilizate.

Din anul 2019, Legea deșeurilor obligă autoritățile publice locale (APL) din R. Moldova să colecteze deșeurile și să le recicleze. „Autoritățile publice locale din toată republica, vor ele sau nu vor, trebuie să-și creeze un sistem de colectare și sortare a deșeurilor. APL au două opțiuni: să găsească bani și să investească singure într-o instalație de sortare și să acopere cheltuielile de operare. Investiția într-o linie de sortare e de circa 10 milioane de euro. Sau APL poate să concesioneze acest serviciu unui agent economic. Pentru asta trebuie să se conformeze Legii privind achizițiile publice”, spune Iuliana Cantaragiu, director adjunct al Centrului Național de Mediu.

Serviciile de calitate costă

Potrivit Iulianei Cantaragiu, tariful plătit de cetățeni și agenți economici ar trebui să acopere toate cheltuielile de gestionare a deșeurilor: colectare, transportare, sortare, eliminare. „Ca producător de deșeu, eu am responsabilitatea de a acoperi toate cheltuielile legate de acest deșeu pentru ca el să fie eliminat în forma în care să nu aducă prejudiciu mediului. Să nu-l polueze. Asta e normal, așa cum plătesc pentru apă, energie electrică etc.”, consideră Iuliana Cantaragiu.

Noi vrem servicii de calitate, dar în același timp, ele să fie gratis. Așa ceva nu există, pentru că deciziile le iau autoritățile publice locale, bineînțeles, se iau decizii politice. Politicienilor le este frică. N-au curajul să fixeze un tarif conform cheltuielilor reale pe care le presupune acest serviciu. Din această cauză avem soluri poluate, ape poluate și aer poluat. Vina e a politicienilor că n-au curaj. Ieftin și bun nu există”, spune Iuliana.

În opinia Iulianei Cantaragiu, „cea mai gravă problemă e că aceste deșeuri se îngroapă la Țânțăreni. Fără a scoate fracția care poate fi reciclată, care poate fi valorificată. Deșeurile organice n-au valoare economică. Îngroparea la poligon are o limită, e ca în găleată. Nu poți arunca la infinit”.

Soluțiile lui Ceban

Primarul de Chișinău, Ion Ceban, spune că angajații care au rămas fără serviciu ar putea fi angajați la Î.M. „Regia Autosalubritate”. Ion Ceban susține că „opțiunile care sunt formulate țin de următoarea natură: ori ne cumpărați cu aproximativ 200 de milioane de lei, asta e pretinsa investiție, ori ne plătiți 50 de milioane anual pentru ceea ce facem noi (n. r. – ABS). Ei își scot gunoaiele de care au nevoie, cum ar fi plasticul, și fac business din asta. Dacă nu-i rentabil, nu ne puneți pe noi, municipalitatea, în situația ca în fel și chip să încheiem contract cu dvs. sau să vă cumpărăm”, a spus Ceban la ședința operativă a Primăriei Chișinău de luni, 25 ianuarie. Edilul spune că, „cel mai probabil, va fi făcut un parteneriat public-privat, deși va fi de durară”.

Gestionarea deșeurilor este o activitate neprofitabilă, care trebuie menținută de poluatori (cetățeni și agenți economici) și administrată eficient de autoritățile publice locale, afirmă Eugen Camenscic, expert de mediu. Eugen mai spune că peste tot în lume sortarea deșeurilor e nerentabilă.

Referitor la parteneriatul public-privat (PPP), Eugen Camenscic notează că „e o inițiativă bună. Dar PPP va fi dezvoltat în cel puțin trei-patru ani. Este nevoie de timp ca să dezvolți așa un parteneriat. Și închiderea stației de sortare este un non-sens. Nu închidem un spital în timp ce construim un alt spital”, explică Eugen.

Dacă vorbim despre costuri, de fapt, tariful pentru deșeuri nu trebuie să fie majorat pentru că a fost deja majorat. Dacă vă amintiți a fost introdusă așa-numita taxă pentru salubrizare. În lumea civilizată, taxa pentru salubrizare este și pentru managementul deșeurilor. Bani sunt și nu are rost să închizi stația de sortare a deșeurilor. Consilierii municipiului Chișinău, la 13 august, au decis să fie încheiat un contract de prestare a serviciilor de sortare a deșeurilor în Chișinău. Primarul trebuie să implementeze această decizie”, declară Eugen Camenscic.

Precizăm că, în aprilie 2020, consilierii municipali au aprobat noua taxă pentru salubrizare în municipiul Chișinău, în mărime de 10 lei lunar de persoană, care se va achita o dată pe an, în luna noiembrie. Această taxă este calculată lunar, dar achitată o dată pe an. Potrivit viceprimarului Inga Ionesii, taxa de salubrizare nu dublează taxa pentru evacuarea deșeurilor. Este o taxă sanitară care se achită pentru întreținerea orașului, pentru efectuarea salubrizării în parcuri, pe străzi, pentru amenajarea teritoriilor.

Preluarea textelor de pe pagina www.gazetadechisinau.md pentru formatul online se face în limita a 1.000 de semne, cu indicarea linkului activ către articolul preluat.

Instituțiile de presă, care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar edițiile tipărite vor indica „Gazeta de Chișinău” și autorul informației. Materialele de presă sunt protejate de Legea privind dreptul de autor și drepturile conexe și de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova.

1 COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here