Peste 30 de mii de kilometri cu bicicleta prin republică și peste hotare

A început să practice ciclismul acum patru ani. Pe atunci locuia într-o suburbie a capitalei. Dacă se reținea până târziu în oraș, nu avea transport cu care ar fi putut ajunge acasă, în afară de taxi, care este destul de costisitor. Alegerea bicicletei a fost o alternativă bună, care a exclus dependența de transportul public, dar și l-a făcut să se simtă mai liber. De atunci a participat la diverse competiții sportive atât în calitate de biciclist, cât și de alergător. Din 2016 până acum, a parcurs peste 30 de mii de kilometri prin republică și peste hotare.

Este vorba de locotenent-colonelul Armatei Naționale a Republicii Moldova, Alexandr Railean, cu care am discutat despre provocările de a fi ciclist pe drumurile noastre, am punctat care sunt avantajele și dezavantajele utilizării bicicletei în calitate de transport alternativ prin oraș și despre obstacolele la care să te aștepți dacă vrei să urci pe două roți.

Plictisit de rutina urbană, tânărul locotenent-colonel a pedalat prin toată R. Moldova în lung și în lat, iar în 2019 i-a dedicat un tur cu bicicleta Domnitorului Ștefan cel Mare și Sfânt. „Această a fost prima mea expediție, nu eram încă suficient de pregătit. Mâncam prin localuri și dormeam în cort pe la o margine de localitate. Am planificat aventura timp de cinci luni. Scopul era de a merge prin fiecare oraș din fiecare centru raional, nu contează că era mare, mic, sărac sau bogat. Călătoria a fost finalizată pe 2 iulie, ziua când se împlineau 515 ani de la trecerea în eternitate a Domnitorului. Am făcut câte o poză la bustul sau monumentul lui Ștefan cel Mare din orașul în care ajungeam, în funcție dacă era acolo”, povestește Alexandr. După ce a cutreierat R. Moldova, a călătorit până la Suceava și la Iași în România, și până la Lvov în Ucraina.

În perioada pandemiei, când cantinele sociale au fost închise din cauza stării de urgență în sănătatea publică, a făcut voluntariat livrând prânzuri calde cu bicicleta pentru persoanele nevoiașe din mun. Chișinău.

Mersul pe bicicletă, conform OMS, la fel ca și mersul pe jos, este o practică importantă pentru tonificarea organismului și ținerea la distanță a bolilor cardiovasculare. Pe timp de carantină a devenit cea mai sigură și mai solicitată unitate de transport din toată lumea. În comparație cu Olanda, renumită prin numărul impresionant de bicicliști, R. Moldova este cu mulți ani în urmă atât din punct de vedere al infrastructurii, cât și al culturii circulației rutiere.

1 of 5

În Chișinău, municipiu care servește de obicei drept exemplu pentru celelalte orașe, abia în anul 2020 a fost vopsit circa un kilometru de bandă galbenă pe str. Pușkin, destinată transportului public și bicicletelor, iar în bugetul pentru anul 2021 nu au fost alocate resurse cu scopul de a dezvolta transportul alternativ.

Avantajele și dezavantajele de a folosi bicicleta ca mijloc de transport în oraș

Deși oferă o libertate de deplasare, înainte de a vă hotărî să urcați pe bicicletă trebuie să cunoașteți câteva detalii importante pentru a înțelege dacă vi se potrivește. Luând în considerare cât de aglomerat e Chișinăul cu automobile, pe bicicletă îți ia mai puțin timp pentru deplasarea din punctul A în punctul B. „În orele de vârf circul cu bicicleta mult mai repede decât cu transportul public sau cel personal”, explică Alexandr.

Unul din cele mai importante argumente în favoarea folosirii bicicletei este sănătatea. „Dacă, de exemplu, nu practici alt sport și doar te deplasezi cu bicicleta până la serviciu și înapoi, faci deja o oarecare mișcare. Așa cum se spune că pentru o inimă sănătoasă este nevoie de mișcare cel puțin jumătate de oră pe zi, același lucru poate fi realizat prin mersul pe bicicletă.”

Pe de altă parte, pedalând prin oraș, respiri gaze de eșapament eliminate de automobile, mai ales de cele vechi. Dependența de condițiile meteo la fel poate fi considerată un dezavantaj, ploaia, vântul, arșița, antiderapantul sau glodul pot da bătăi de cap bicicliștilor.

1 of 6

Provocări și riscuri

Dacă e să ne referim la infrastructură și la comoditatea deplasării pe bicicletă prin oraș, mun. Chișinău nu este deloc adaptat pentru securitatea celor care aleg acest transport alternativ. „Personal, circul pe drumul public care știm cu toții în ce stare este. Dacă urci pe trotuar, acesta la fel nu este potrivit, pentru că există în cale stâlpi, copaci, pietoni, iar la fiecare intersecție sunt borduri înalte, pe care ești nevoit să le sari. Multe trotuare de la noi, „în mod tradițional”, sunt săpate pentru reparația țevilor de canalizare și nu sunt apoi acoperite.”

Toate aceste provocări sunt în strânsă legătură cu felul de comportament pe care îl are biciclistul în trafic. Este important să ținem cont de regulile circulației rutiere. „La culoarea roșie a semaforului să ne oprim, indiferent dacă vine sau nu vine transport. Observ de multe ori cum bicicliștii ignoră semaforul și indicatoarele rutiere sau nu au instalată lumina pe timp de noapte, motive din care se produc accidente.”

Nu în ultimul rând dotarea bicicletei cu accesoriile de bază, cum ar fi: vesta sau banda reflectorizantă, lumini din față și din spate. Echipamentul personal de protecție: cască și mănuși. Acestea sunt obligatorii în arsenalul biciclistului.

„Să fiți pregătiți că nu toți șoferii respectă bicicliștii, mai ales la intersecții și la semafoare. În plus, în unele cazuri șoferii pot să vă răspundă vulgar înapoi. Important e să vă păstrați calmul și să fiți atenți la trafic”, recomandă Alexandr Railean, locotenent-colonel în Armata Națională a Republicii Moldova.