Cum a dinamitat Chișinăul genistul Kutepov. Locul acestor inscripții e la groapa de gunoi a istoriei

Orășenii au observat probabil pe unele clădiri din Chișinău inscripții în limba rusă. Pe un perete al Bibliotecii Naționale pentru Copii „I. Creangă”, la intersecția străzii Pușkin cu Șciusev, se poate citi: „Осмотрено, мин нет, л–т В.И. Кутепов”. (Trad.: Verificat, deminat. lt. Kutepov)

Se presupune că acest „autograf” ar aparține unui genist sovietic, care, imediat după reocuparea Chișinăului (august 1944), a participat la operația de deminare a orașului, șarjele explozive fiind plantate cică de „ocupanții germano-români”.

De fapt, aceste inscripții sunt un fals. Mai mult decât atât, ele denaturează cu rea-intenție adevărul pe care sovieticii l-au ascuns.

În ce privește inscripția de pe zidul bibliotecii, doar numele Kutepov este adevărat. Însă acest militar sovietic a plasat explozibilul încă în 1941. În acel an, cu câteva ore până la retragerea armatei roșii din Chișinău, Kutepov a fost unul dintre cei care au aprins fitilurile Bickford.

La 15 iulie 1941, agenții NKVD împreună cu geniștii au minat și au aruncat în aer cele mai importante imobile din oraș: gara, stațiile electrice, turnurile de apă, morile, hotelurile, clădirile administrative și culturale, catedrala și alte biserici, depoul, magazinele, depozitele etc. – în total circa 100 de obiective. Ce a mai rămas neminat în oraș, inclusiv cartiere întregi rezidențiale, a fost pur și simplu incendiat.

Astfel, Chișinăul a rămas în ruine, distrugerile fiind atât de mari încât puteau fi asemuite cu cele din Dresda, Koln, Varșovia, Berlin.

(Este de remarcat aici că, după război, toate distrugerile și toate pierderile umane sovieticii le-au pus pe seama administrației românești.)

V.I. Kutepov, prezentat ca autor al acestei inscripții, a minat și a detonat și clădirile și depozitele aparținând Fabricii de cherestea din Chișinău, în dimineața de 15 iulie 1941, împreună cu Lesnevski Trofim Dmitrievici.

Un document din arhivele ruse, desecretizate de curând, confirmă acest lucru conținând și o listă a mai multor imobile aruncate în aer în acea dimineață.

Astfel, în 1941, distrugătorii Chișinăului au comis crime de război fără termen de prescripție și trebuie trași la răspundere. Dar iată că propaganda sovietică a hotărât să facă eroi din acești criminali.

În anii 50, apoi pe la mijlocul anilor 60, în cadrul campaniilor de eroizare a ocupanților sovietici, propaganda bolșevică a hotărât să permanentizeze falsul. Astfel, au fost organizate grupuri de activiști care au reîmprospătat pe clădirile din oraș inscripțiile de tipul „Osmotreno, min net…”.

Aceste inscripții mincinoase sunt reînnoite și astăzi. Locul lor nu ar trebui să fie în spațiul public, ci la gunoiul istoriei. Administrația municipală urmează să se documenteze în fiece caz în parte și să le elimine de urgență. Propaganda bolșevică trebuie să dispară din Chișinău, oricât de mult și-ar dori unii s-o camufleze sub stindardul „Pobedei”.

În acest scop, suntem gata să punem la dispoziția Consiliului Municipal și a Primăriei Chișinăului documentele istorice pe care le deținem și care dovedesc falsul.

Documente originale de arhivă

1. Documentul de arhivă, secret, în care figurează Kutepov ca distrugător al Chișinăului, în 1941. Este anexa nr. 11 la raportul operativ din 6 iulie 1941 intitulată „Lista obiectivelor supuse misiunii speciale (aruncarea în aer și deteriorarea) din orașul Chișinău”. Documentul este semnat de maiorul Semașko, șeful serviciului ingineresc și de geniu al Corpului 35 de armată. Înscrisul cu numele Kutepov, sub nr. 23, l-am evidențiat.

Cităm din document:

„1.  Nusimovici, Pogrebneak V.I. au misiunea să arunce în aer pușcăriile 1 și 2, precum și clădirea „Svecinaya” de pe strada Pușkin.

…

23.KUTEPOV, Lesnevski Trof. Dm. – dinamitarea Fabricii de cherestea din oraș”.

2.Un alt document care arată câte materiale explozive au folosit sovieticii la 15 iulie 1941. Cităm fragmentar documentul, în traducerea noastră.

„Seria B.

Raport operativ nr. 19, statul-major al Corpului 35, pădurea 4 km sud-est de Bulboaca, ora 16.00, 17 iulie 1941.

1.La 15.07.1941, la 8.30, au fost aruncate în aer și nimicite obiective militare, de transport și industriale din orașul Chișinău, conform listei expediate la 6 iulie 1941, atașată la raportul operativ nr. 11.

Toate obiectivele selectate pentru nimicire și deteriorare au fost distruse complet.

Pentru realizarea acestei misiuni au fost utilizate (următoarele materiale explozibile):

6500 kg de amatol (amestec de nitrat cu amoniac, mai cunoscut ca silitră – n.a.),

2000 kg de trinitrotoluen,

1700 de mine antitanc,

120 de baloane cu oxigen.

5.Planul aruncării în aer a podurilor de la Bulboaca și Bender a fost remis în copii comandanților de trupe ale Corpului.

Semnat:

Ing. maior Semașko, Corpul 35 (Semnătura)”