Platon față în față cu Morari. Pentru ce îi cere afaceristul 300 de milioane de dolari

3179
0

Veaceslav Platon a fost audiat săptămâna curentă în dosarul intentat pe numele fostului șef al Procuraturii Anticorupție, Viorel Morari, în calitate de parte vătămată, controversatul afacerist fiind singurul cu acest statut în dosarul respectiv. Platon a prezentat argumentele sale prin care își justifică prejudiciul material de 300 de milioane de dolari și cel moral, de un milion de lei, pe care acesta le cere de la fostul șef al Procuraturii Anticorupție.

Susține și tu o instituție de presă liberă! Donația ta va contribui la susținerea activității noastre prin care informăm societatea echidistant și corect. Ajută-ne să promovăm adevărul, dreptatea și libertatea.

SUSȚINE

În discursul său în calitate de parte vătămată, Veaceslav Platon l-a acuzat pe Viorel Morari că a făcut parte dintr-un grup criminal organizat condus de Vladimir Plahotniuc.

Ce a declarat Platon în instanță

În iulie 2016, acest grup, la indicația lui Plahotniuc, a pornit pe numele afaceristului un dosar penal, în baza căruia a fost reținut în Ucraina și expulzat autorităților din Republica Moldova, iar în consecință, a fost condamnat la 18 ani de închisoare în dosarul miliardului. Platon a declarat în instanță că dosarul i-a fost fabricat, iar declarațiile martorilor erau false.

Platon a mai spus că, pentru a se apăra de Plahotniuc, a expediat  Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism din România un denunț în care îi acuza pe Vladimir Plahotniuc, Serghei Iaralov, Andrian Candu, Vlad Filat, Natalia Politova, Dorin Drăguțanu, Corneliu Ghimpu, Vladimir Andronachi și alții de implicarea lor în furtul miliardului și devalizarea sistemului bancar moldovenesc.

„Așa cum Plahotniuc nu are influențe acolo, cererea mea a stârnit indignarea și nemulțumirea acestuia. La fel, am întocmit un șir de cereri către organele interne și internaționale menite să protejeze acțiunile de la Moldova Agroindbank, Moldindconbank, Asito, Moldasig. Am atras atenția societății civile și a misiunilor diplomatice. Acest lucru l-a nemulțumit și mai mult pe Plahotniuc și a mai comandat un dosar penal pe numele meu, în care eram acuzat de denunț fals, în baza adresării mele către organele de drept din România”, a precizat Veaceslav Platon în instanță.

Cum a fost pornit dosarul pentru denunț fals

La 28 decembrie 2016, Plahotniuc a depus o plângere la Procuratura Anticorupție în care îl reclamă pe Platon pentru denunț fals la DIICOT. Printr-o ordonanță semnată de procurorul Anticorupție, Mircea Ciobanu, în care este indicată data de 30 decembrie, este dispusă pornirea urmăririi penale în privința lui Platon pentru denunț fals. „Dispun începerea urmăririi penale pe faptul denunțării cu bună știință falsă în scopul de a învinui pe cineva de săvârșirea unei infracțiuni deosebit de grave”, se arată în ordonanța semnată de procurorul Ciobanu.

În document, procurorul fixează termenul urmăririi penale până la data de 27 februarie 2017.

Precizăm că dosarul respectiv nu a avut finalitate, nu au fost întreprinse acțiuni de urmărire penală, iar Veaceslav Platon nu a avut niciun statut. Acest lucru este recunoscut de însuși Platon în cadrul ședinței de judecată: „Nici măcar nu am fost interogat la acest subiect. Era un semnal clar de la Plahotniuc că orice tentativă de a mă apăra va fi răsplătită dur, inclusiv prin dosare penale”.

Afaceristul a precizat că a fost informat despre acest dosar de către șeful de atunci al Penitenciarului nr. 13, Igor Pântea, care i-a prezentat o copie a ordonanței de intentare a dosarului penal și l-a amenințat că va primi suplimentar încă 7 ani de închisoare.

Învinuiri aduse peste trei ani

Vladislav Căruceru, procuror în cadrul Direcției urmărire penală și criminalistică a Procuraturii Generale, justifică pornirea dosarului penal pe numele lui Viorel Morari prin faptul că, la data de 19.12.2019, Procuratura Generală s-a autosesizat printr-un raport „cu privire la săvârșirea de către Viorel Morari, procuror-șef al Procuraturii Anticorupție, a infracțiunilor de abuz în serviciu și fals în acte publice”.

Căruceru precizează în rechizitoriul semnat de el că „sesizarea a avut la bază o adresare, fără a fi indicat autorul acesteia, din conținutul căreia rezultă că procurorul-șef al Procuraturii Anticorupție, Viorel Morari, făcând abuz în serviciu, a falsificat acte publice vizând o cauză penală pornită de Procuratura Anticorupție în privința lui Veaceslav Platon în baza sesizării lui Vladimir Plahotniuc”.

La data de 26.12.2019, Mircea Ciobanu, care se transferase între timp la Procuratura municipiului Chișinău, a declarat că în primăvara anului 2017 a fost invitat în biroul lui Viorel Morari care i-ar fi indicat să pornească urmărirea penală în baza plângerii lui Plahotniuc privind denunțul fals, dar să indice o dată din urmă.

„Mi-a ordonat să ridic urgent din cancelaria Procuraturii Anticorupţie materialele repartizate mie pentru examinare şi să pregătesc ordonanţa de pornire a urmăririi penale şi proiectele ordonanţelor de stabilire a competenţei şi de formare a grupului din luna decembrie 2016. Până în prezent nu am comunicat despre fapta descrisă din motivele asigurării securităţii personale şi a familiei”, a scris Mircea Ciobanu în denunțul său.

Vladislav Căruceru susține că Mircea Ciobanu a depus denunțul fără ca să știe că deja fusese intentat un dosar penal în privința lui Morari.

Veaceslav Platon, parte vătămată

Procurorul Căruceru îl acuză pe Viorel Morari că a împiedicat examinarea în ordinea prevăzută de lege a denunțului din 31.10.2016, semnat de către Veaceslav Platon și avocatul său, Eduard Rudenco, prin care au solicitat pornirea urmăririi penale în privința lui V. Plahotniuc, A. Candu, D. Drăguțan, N. Politova, C. Ghimpu, V. Filat, S. Iaralov și altor persoane „care au sustras un miliard de dolari SUA din sistemul bancar al Republicii Moldova”.

Morari mai este acuzat și de faptul că „a făcut amestec în activitatea organelor ce exercitau urmărirea penală pe aceste cazuri, și anume Procuratura Anticorupție și Centrul Național Anticorupție, prin împiedicarea cercetării rapide, complete și obiective a cauzei penale”.

Căruceru relevă că prin aceste acţiuni „au fost prejudiciate grav interesele de serviciu și obstrucționată urmărirea penală pe cauze de interes major pentru societate privind infracțiuni de o înaltă gravitate, precum și cauzate daune materiale și morale majore unui participant la procesul penal – Veaceslav Platon, estimate de ultimul în valoare de 300 de milioane de dolari SUA, și, respectiv, un milion de lei, fiindu-i încălcate grav drepturile și interesele ocrotite de lege”.

Cum își justifică Platon pretențiile

Veaceslav Platon a făcut calculele sale prin care își argumentează pretențiile pecuniare față de fostul șef al Procuraturii Anticorupție: „Organizația lui Plahotniuc a furat din Asito 330 mil. lei, Alliance Insurance Group a fost dusă până la lichidare, din Moldasig au furat 248 de milioane de lei. Acțiunile mele de la Moldindconbank de 64 de milioane de lei le-au vândut, pachetul de acțiuni de la Agroindbank l-au vândut cu 15 milioane de lei, în timp ce costul lor real era de 50 de milioane de lei. Circa 50 la sută din acțiunile pe care le dețineam în sistemul financiar au fost vândute cu 145 de milioane de dolari. Aceste mijloace financiare au fost sustrase de la mine în baza unui dosar falsificat”.

Precizăm că activele la care se referă afaceristul se regăsesc în dosarul pentru care acesta a fost condamnat la 18 ani de închisoare și se află în procedură de revizuire la indicația procurorului general, Alexandr Stoianoglo. Decizia privind vinderea bunurilor lui Platon a fost luată odată cu sentința de condamnare a afaceristului, menținută și de Curtea Supremă de Justiție. Până în prezent nu există o decizie judecătorească privind achitarea lui Platon și restituirea bunurilor.

Cum se justifică Viorel Morari

Fostul șef de la Procuratura Anticorupție consideră că dosarul intentat pe numele său reprezintă o etapă în procesul de eliberare a lui Platon, iar acum afaceristul îl folosește în lupta sa pentru recuperarea bunurilor confiscate în folosul statului.

„Nu i-am dat astfel de indicații lui Mircea Ciobanu. Sunt sigur că urmărirea penală privind pretinsul denunț fals a fost pornită de procurorul Ciobanu la data indicată în ordonanța semnată de el. Este un dosar fabricat la scurt timp după ce am fost suspendat din funcția de șef al Procuraturii Anticorupție și cred că Mircea Ciobanu a fost constrâns să scrie acest denunț. Dar chiar dacă ar fi fost adevărat, această pretinsă abatere ar fi dus la cel mult o sancțiune disciplinară și în niciun caz la un dosar penal, să fiu ținut în arest preventiv și umilit. Întâmplător sau nu, dar, după eliberarea lui Platon, interesul autorităților față de persoana mea s-a redus simțitor”, ne-a declarat Viorel Morari.

În cazul în care ai ajuns să citești acest text, înseamnă că subiectul reflectat te-a interesat. Site-ul „gazetadechisinau.md” publică articole care reflectă un spectru larg de probleme, scrise profesionist și echidistant de editorialiști și jurnaliști cu experiență. „Gazeta de Chisinau” este o sursă de informare credibilă pe piața mediatică din Republica Moldova. Nu o lăsa să dispară! Contribuie la menținerea unei publicații libere. Acum poți face și tu o donație.

SUSȚINE