Piața asigurărilor, mecanism de extorcare, și nu de despăgubire

Luni, 7 decembrie, experții Institutului de Inițiative Sociale Viitorul au adresat un apel public președintelui ales, președintelui Parlamentului și președinților comisiilor specializate ale legislativului, atenționându-i asupra problemelor existente pe piața asigurărilor, pe care o califică drept moartă și care doar extorchează banii cetățenilor fără a-și îndeplini rolul care i se cuvine într-o economie de piață.

Cu referire și la scandalul recent de la Moldasig provocat de tentativele controversatului om de afaceri Veaceslav Platon de a prelua compania, experții atenționează că haosul creat pe această piață pune în pericol securitatea economică a țării și securitatea cetățenilor.

„Republica Moldova este supusă riscurilor de inundații, secetă, cutremure și alte riscuri: fie naturale, fie tehno-gene. În lumea civilizată aceste riscuri sunt acoperite de către companiile de asigurări. Pentru aceasta există ele. Pentru aceasta statul obligă populația și agenții economici să-și asigure anumite activități. Pentru aceasta statul oferă subvenții la asigurări. Doar că în Republica Moldova toate aceste instrumente nu lucrează și nu lucrează din cauza  incompetenței și rea-voinței organului abilitat cu supravegherea”, constată experții.

Drept exemplu este adusă situația din anii 2008 și 2010, dar și a secetei din anul curent, când pagubele acestor calamități au fost achitate din bugetul statului, pe când banii din asigurări dispar în direcții necunoscute. Astfel, „Guvernul este nevoit să plătească din bani publici despăgubiri, atribuindu-și o funcție care nu este a lui”.

Și criza COVID-19 a scos în evidență vulnerabilitățile sistemului de sănătate, însă în Republica Moldova practic nu există asigurări alternative de sănătate. Dacă în țările civilizate aceste asigurări constituie nu mai puțin de 20% din totalul asigurărilor, în Republica Moldova ele sunt de peste 100 de ori mai mici. Experții estimează că ar trebui să existe asigurări benevole de sănătate în valoare de cel puțin două miliarde de lei, dar, de fapt, suma acestora este de doar 20 de milioane de lei anual. Experții estimează că doar în ultimii 10 ani cel puțin 11 miliarde de lei trebuia să ajungă în sistemul de sănătate prin intermediul asigurărilor benevole de sănătate.

Scandalul din jurul Moldasig a scos în prim-plan modul în care diverse scheme sunt utilizate pentru scoaterea banilor din sistemul de asigurări.

„Avem o piață de asigurări moartă”

Potrivit calculelor IDIS Viitorul, în prezent, piața de asigurări din Republica Moldova este de aproape opt ori mai mică decât media globală. Prin anii 2005, când piața de asigurări ajunsese la apogeul său de 1,3% din PIB, CNPF la modul serios discuta despre strategii de penetrare a asigurărilor până la 2-3% din PIB însă de atunci gradul de penetrare în economie a asigurărilor scade continuu.

S-a ajuns că în Republica Moldova de fapt nu există persoane sau agenți economici care să se asigure benevol. Toată piața de asigurări supraviețuiește datorită obligațiilor legale sau contractuale ale cetățenilor de a se asigura. Oamenii procură asigurări auto deoarece îi obligă legea, asigurări CASCO deoarece au contracte de leasing și sunt obligați prin contract, iar asigurările de sănătate peste hotare sunt procurate deoarece sunt obligați de cerințele de călătorie.

Sistemul de asigurare din Republica Moldova este privit de către cetățeni nu ca un sistem de protecție contra unor situații nefaste, ci ca un sistem de „impozitare forțată” cu diferența că banii plătiți de cetățeni dispar în nu se știe ce direcție.

De ce moldovenii nu vor să se asigure

Este suficient să analizezi câți bani colectează companiile de asigurări sub formă de prime de asigurare, câți bani se întorc înapoi sub formă de despăgubiri și câți bani rămân la ele.

În 20 de ani de activitate, companiile de asigurări au colectat 18,6 miliarde de lei, dar au întors sub formă de compensare a daunelor 6,8 miliarde de lei. Restul – 11,8 miliarde de lei, au rămas la companii, iar cea mai mare parte din ei au dispărut în direcții necunoscute. Rata despăgubirilor în Republica Moldova este sub 37%, cea ce este de peste două ori mai puțin decât pe piața de asigurări din România.

Doar în ultimii cinci ani, companiile de asigurări au colectat 7,4 miliarde de lei, dar au întors înapoi sub formă de daune plătite 2,8 miliarde lei. „Cetățenii au înțeles foarte bine că piața de asigurări din Republica Moldova nu este pentru a te asigura, dar pentru a extorca bani. Și dacă nu ar fi legea, care să oblige asigurările, nimeni în mod normal nu s-ar asigura”, concluzionează autorii.

Cum a fost omorâtă asigurarea în agricultură

Pierderile cauzate de riscurile în agricultură care devin tot mai frecvente în ultimii ani, în țările cu sisteme de asigurare funcționale sunt compensate de companiile de asigurări, iar în Republica Moldova agricultorii cer compensații de la Guvern.

De ce agricultorii în Republica Moldova nu se asigură, iar piața asigurărilor în agricultură în ultimii ani a fost omorâtă definitiv, chiar dacă și acum cinci ani era o piață foarte mică?

Răspunsul este același. Piața de asigurări în agricultură este o formă de deposedare a agricultorilor de bani, și în niciun caz un sistem de asigurări contra riscurilor climaterice.

Această piață a cunoscut un ușor avânt în anii 2006-2015, perioadă în care Guvernul acorda până la 80% subvenții pentru primele de asigurări. Dar și așa agricultorii nu doreau să se asigure deoarece, spre exemplu, în perioada 2011-2015 au plătit 173 milioane de lei prime de asigurări, dar au primit înapoi doar 27,9 milioane de lei, sau 16% din suma achitată. Restul banilor, ca și din celelalte asigurări, au plecat, în cea mai mare parte, în direcții necunoscute.

„Evident că după așa o experiență nimeni nu mai dorește să se asigure și toți așteaptă ca Guvernul să le ofere compensații și despăgubiri”.

Unde dispar banii din asigurări?

Potrivit experților, schemele de scoatere a banilor din asigurări sunt cele clasice: comisioane plătite, contracte preferențiale cu „prietenii”, credite oferite la „prieteni”, achiziții la prețuri exagerate și vânzări la prețuri derizorii.

În concluzie, IDIS Viitorul sugerează că toate aceste aspecte trebuie să devină subiecte de analiză și investigare pentru Președinție și Parlament, inclusiv pentru cele două comisii parlamentare, cu competență în acest domeniu.

Comisia Economie, Buget și Finanțe urmează să investigheze modul cum este reglementată piața de asigurări, cum este executată legea și motivele pentru care rata daunelor în Republica Moldova este de cel puțin două ori mai mică decât ar trebui să fie.

Totodată, Comisia de Control al Finanțelor publice urmează să investigheze cum au fost utilizați banii publici alocați ca subvenții pentru asigurări. De asemenea, această comisie ar trebui să stabilească daunele aduse bugetului și câți bani publici au fost alocați pentru despăgubiri celor afectați de inundații, cutremure, secetă, dezastre tehnogene, care în mod normal urmau a fi plătiți de companiile de asigurări.