Rusia reactivează sperietoarea destabilizării pe Nistru

Președinta aleasă a Republicii Moldova, Maia Sandu, a cerut retragerea trupelor rusești și a munițiilor militare din regiunea transnistreană, și înlocuirea soldaților ruși cu observatori OSCE. În replică, ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a calificat drept „iresponsabil” apelul lansat luni de noul președinte. „Este puţin probabil ca acest lucru să ajute la o soluţionare şi să putem accepta astfel de cereri, destul de iresponsabile”, a spus marți Serghei Lavrov.

A reacționat și purtătorul de cuvânt al Președinției ruse, Dmitri Peskov, spunând că „noi sperăm că toate aceste lucruri vor fi discutate și nu se vor face mișcări bruște în acest plan”. Peskov a spus că Rusia îndeplinește „funcții foarte importante” în regiunea transnistreană, iar „schimbarea status-quo-ului trupelor ruse din regiunea transnistreană ar putea duce la destabilizarea situației în stânga Nistrului”.

În același timp, la Bruxelles, secretarul general NATO, Jens Stoltenberg, a criticat anexarea Crimeei, menținerea instabilității în estul Ucrainei și felul în care Rusia își menține trupele în Georgia și în Republica Moldova.

Nimic nou în poziția Rusiei și a R. Moldova

Declarația președintei Maia Sandu este o reiterare fidelă a poziției Republicii Moldova și, practic, a tuturor președinților și Guvernelor Republicii Moldova: întotdeauna s-a insistat pe retragerea trupelor rusești și a munițiilor militare din regiunea transnistreană, amintește ex-ministrul Afacerilor Externe, Nicu Popescu.

„Din 2003, Republica Moldova a insistat întotdeauna pe transformarea misiunii de menținere a păcii din regiunea transnistreană într-o misiune civilă internațională de monitorizare. În fiecare an, la ministeriala OSCE, R. Moldova a reiterat aceste poziții. Evident, și Federația Rusă știe acest lucru”, a scris Nicu Popescu.

Potrivit lui Nicu Popescu, la 17 mai 2010 președinții Dmitri Medvedev și Viktor Ianukovici, într-o declarație comună, au sprijinit ideea transformării operațiunii ruse de menținere a păcii într-o misiune internațională civilă sub egida OSCE.

Privitor la relațiile bilaterale ale R. Moldova cu Rusia, Maia Sandu a spus, într-un interviu pentru Radio Europa Liberă, că va promova o politică externă echilibrată, atât cu Vestul, cât și cu Estul. „…Sunt subiecte care țin de probleme economice și comerciale, sunt și subiecte care țin de protecție socială pentru cetățenii noștri care au muncit sau muncesc în Rusia. Toate aceste lucruri trebuie discutate și, așa cum am spus și în campanie, eu sunt deschisă și o să muncesc la fel de mult pentru a avea o politică externă activă și în interesul cetățenilor pe partea de Vest, și pentru a avea o politică externă activă și în interesul cetățenilor noștri pe partea de Est”, a declarat Maia Sandu.

Visul lui Putin

Chiar dacă poziția Federației Ruse rămâne categorică de a nu-și retrage trupele din regiunea transnistreană, șefa statului a procedat corect reiterând solicitarea R. Moldova, fiind obligată să facă pași în reintegrarea teritorială a republicii, consideră Ion Leahu, ex-membru al Comisiei Unificate de Control (CUC).

Contact de GAZETA de Chișinău, Ion Leahu a menționat că „trebuie de vorbit cu Rusia pentru a ajunge la un acord care ar contribui cât de cât la normalizarea relațiilor”. Deși ex-membrul CUC se îndoiește că autoritățile ruse își vor retragere trupele și munițiile militare din regiunea transnistreană, spunând că „absolut nu vor”. Iar afirmația că trupele rusești ar menține pacea în regiunea transnistreană, în opinia lui Ion Leahu, are o conotație ideologică foarte puternică.

Ion Leahu consideră că președintele Federației Ruse, Vladimir Putin, „este afectat puternic de dorința de a extinde influența Rusiei în afara hotarelor ei, inclusiv prin atingerea hotarelor fostelor state URSS. Evident că în această strategie, în acest vis al lui schizofrenic, nu se încadrează acțiunile care nu corespund acestei speranțe. Ea nu este legată de interesele reale ale populației din Federația Rusă. Ea e în capul unei persoane care-și propune să fie mesia, care să readucă Federația Rusă la statutul de supraputere care influențează situația pe întreg globul pământesc”.

Război hibrid

La rândul său, colonelul în rezervă Andrei Covrig spune că „pentru Kremlin este important aspectul geopolitic al prezenței militare rusești pe Nistru, care este o pârghie de influență militaro-politică asupra regiunii sud-est europene”.

Potrivit colonelului Andrei Covrig, grupul operativ rusesc este inclus în districtul militar sudic al Federației Ruse. „Acest contingent participă la aplicațiile strategice de comandament, de sus, adică de la Moscova, și până jos, la Tiraspol. Tema defensivă este mai puțin abordată. Săgețile de pe hărțile comandanților sunt îndreptate spre Balcani. Nu sunt trecute cu vederea realitățile moderne, complexitatea și flexibilitatea unor posibile confruntări militare, precum și natura acestora fără linii de front fixe.

Conflictele armate moderne presupun utilizarea armelor de precizie, forțelor de reacție rapidă, grupurilor de cercetare diversioniste, instrumentelor hibride, dronelor (războiul roboților, filmele SF de ficțiune au devenit realitate)”, explică Andrei Covrig. Colonelul spune că recenta confruntare armeano-azeră din Karabahul de Munte este o dovadă în acest sens.