„Limba română trebuie să predomine în audiovizual”

Inițiativa legislativă a celor trei deputați PSRM, care prevede și revenirea programelor audiovizuale din Federația Rusă în spațiul mediatic al R. Moldova în defavoarea produsul audiovizual autohton, este calificată drept antidemocratică de experții media.

„Autorii propun să fie diminuate volumele de produs autohton, inclusiv în limba română, ceea ce înseamnă o retrogradare a legislației”, afirmă directorul API, Petru Macovei.

Experții media vor cere stoparea discuțiilor pe marginea proiectului în cauză, până la efectuarea unei expertize din partea UE sau a altor organizații de profil.

Deputații PSRM Bogdat Ţîrdea, Vasile Bolea și Adrian Lebedinschi au înregistrat la 23 noiembrie 2020 un proiect de lege, în care se propun mai multe modificări și completări la Codul Serviciilor Media Audiovizuale (proiectul nr. 460), intrat în vigoare în 2018.

Autorii proiectului de lege propun reducerea duratei zilnice a emisiunilor locale, transmise în cadrul serviciilor de televiziune, după cum urmează: de la 8 ore la 6 ore, pentru furnizorii publici regionali de servicii media; de la 4 ore la 3 ore, pentru furnizorii privaţi regionali de servicii media; de la 2 ore la 1 oră pentru furnizorii privaţi locali de servicii media.

Referitor la obligativitatea de a transmite programe audiovizuale locale în proporţie „de cel puţin 80%” în limba română, deputații socialiști vor substituirea acestora cu sintagma „de cel puțin 60%”.

Proiectul socialiștilor prevede modificarea alineatului 4 din art. 17 privind protejarea spaţiului audiovizual naţional.

Cei trei legiuitori ai PSRM cer ca „furnizorii de servicii media și distribuitorii de servicii media să fie în drept să includă în oferta de servicii transmiterea programelor de televiziune și de radio cu conținut militar, locale sau cele achiziționate din terțe state, care corespund prevederilor Concepției și Strategiei securității informaționale a Republicii Moldova”.

Dacă Legislativul va vota pentru modificările și completările propuse de cei trei socialiști, programele din Federația Rusă vor putea fi retransmise în R. Moldova.

ONG-le din domeniul mass-media au organizat miercuri, 2 decembrie, o dezbatere online în cadrul căreia au fost analizate propunerile deputaților și a fost prezentată poziția ONG-urilor privind proiectul de lege vizat.

„Doresc să paraziteze pe produsul retransmis sau preluat”

Directorul API, Petru Macovei, susține că „proiectul conține multe inadvertențe care în loc să îmbunătățească situația furnizorilor de servicii media naționale sau locale, din contra, o va înrăutăți. Nu este deloc clară justificarea acestui proiect pentru că tot ce am văzut în nota informativă nu este nici conform Convenției europene cu privire la televiziunea transfrontalieră și nici conform angajamentelor pe care statul nostru și le-a asumat la nivel european”.

Potrivit lui Petru Macovei, Codul Serviciilor Media Audiovizuale, intrat în vigoare acum doi ani, a fost elaborat cu susținerea directă a europenilor care au avizat și expertizat acest document.

„Ceea ce se propune acum, de fapt, este în interesul radiodifuzorilor care doresc în continuare să paraziteze pe produsul retransmis sau preluat. Legea actuală este în mare parte bună și nu necesită modificări, așa cum au fost ele formulate. Vom solicita autorilor să-și retragă proiectul de lege. În niciun caz să nu fie continuate discuțiile asupra proiectului dat, fără o expertiză din partea UE sau a altor organizații de profil”, a opinat Macovei.

„Volumele de produs autohton, inclusiv în limba română, pe care autorii propun să fie diminuate, înseamnă o retrogradare a legislației. Admit că sunt unii radiodifuzori, în special, care parazitează pe produs străin și își doresc legi ca regulile pe piață să fie mai lejere. Asta nu înseamnă că legiuitorul trebuie să meargă pe mâna acestora.

Volumul de producție autohtonă trebuie să fie în creștere. Limba română trebuie să fie în creștere în produsele media audiovizuale. Orice stat suveran asta face. Își protejează producția autohtonă și nu permite imixtiuni din exterior”, ne-a mai comunicat Petru Macovei.

În opinia acestuia, proiectul de lege va favoriza retransmiterea din exterior și va demola niște lucruri care au început să fie construite odată cu Codul Serviciilor Media Audiovizuale, adoptat acum doi ani.

Director executiv al Asociației Presei Electronice (APEL), Ion Bunduchi, se arată nedumerit de apariția acestui proiect de lege, menit să modifice o lege nouă, la nici doi ani de când a intrat în vigoare.

„Breasla jurnalistică a identificat probleme cu adevărat stringente, pe care ar fi înțelept să le soluționeze legiuitorul, inclusiv din experiența proaspătă a reflectării în mass-media a alegerilor prezidențiale. Dar problemele identificate rămân în afara priorităților și-i dificil sau imposibil să înțelegi cum sunt prioritizate activitățile legislative pe segmentul reglementărilor mass-mediei”, ne-a spus Ion Bunduchi.

În opinia expertului media, Ion Bunduchi, „proiectul de lege, dacă devine lege, mai mult va prejudicia decât va ajuta dezvoltarea mass-mediei audiovizuale. O lege, în înțelegerea noastră, armonizează interesele tuturor actorilor dintr-un domeniu.

Ceea ce se propune este în măsură să demoleze mai mulți piloni importanți cum ar fi, bunăoară, produsele audiovizuale locale, operele audiovizuale europene, produsele audiovizuale în limba română, operele producătorilor independenți din țară, protejarea surselor de informație etc. Propunerile din proiect îi avantajează pe unii furnizori de servicii media și îi dezavantajează pe alții, fapt suficient pentru a nu putea fi acceptate.

„Protejarea surselor – una dintre condiţiile de bază ale libertăţii presei într-o societate democratică”

Modul în care sunt formulate propunerile intră în conflict și cu acte juridice naționale în vigoare, și cu prevederi ale unor acte comunitare la care RM este parte, bunăoară, Convenția cu privire la televiziunea transfrontalieră. În cazul în care proiectul de lege ar fi adoptat, aceasta ar însemna revenirea la niște practici antidemocratice pe care și așa nici pe departe nu le-am depășit, când vorbim de starea presei în general și a audiovizualului, în particular.”

Modificările propuse de socialiști se referă și la „Articolul 9 – protecția confidențialității surselor de informare, se propune a fi completat cu noi alineate, care ar specifica datele care sunt considerate de natură să identifice sursele de informare, norme privind confidențialitatea surselor prin asumarea răspunderii, precum și circumstanțele când se poate dezvălui sursa de informare”.

Făcând referire la această modificare, Tatiana Puiu, expertă, Freedom House Moldova, ne-a spus că „protecţia confidenţialităţii surselor este în egală măsură un drept şi o obligaţie a jurnalistului. Caracterul confidenţial al surselor de informare utilizate în conceperea sau elaborarea de ştiri, de emisiuni sau de alte elemente ale serviciilor de programe este în prezent garantat prin lege.

De aceea noul proiect este periculos și alarmant, care va împiedica mass-media să fie eficientă prin obligarea jurnaliștilor să-și dezvăluie sursa ori de cate ori instanța de judecată va considera că este necesar pentru apărarea ordinii publice sau a securității naționale. Protejarea surselor de documentare şi de informare ale jurnaliştilor reprezintă una dintre condiţiile de bază ale libertăţii presei într-o societate democratică.”

Cu referire la prevederea cu obligativitatea jurnaliștilor de a-și dezvălui sursele în anumite condiții, directorul API crede că „este una catastrofală, care, cu siguranță, nu-și are locul în niciun proiect de lege într-o țară democratică. Ea ne duce cu câțiva pași înapoi față de ce avem în acest moment și față de bunele practici europene”.