De ce râurile și oamenii au nevoie de arbori

2702
0
Voluntarii plantează arbori la Budești. Foto: facebook.com/Plantăm fapte bune în Moldova

Echipați cu mănuși și hârlețe, mai mulți voluntari au creat o fâșie riverană de protecție pe râul Bălțata din localitatea Budești. Oamenii au plantat aproximativ cinci mii de arbori și arbuști care vor atrage apa în afluentul râului Nistru, vor menține umiditatea solului și vor proteja râul de înnămolire.

Susține și tu o instituție de presă liberă! Donația ta va contribui la susținerea activității noastre prin care informăm societatea echidistant și corect. Ajută-ne să promovăm adevărul, dreptatea și libertatea.

SUSȚINE

La Budești s-au plantat puieți de plop, arțar, fag, cireș, corn, măr, gutui și păducel, pe un teren de trei hectare. Toți acești copaci au fost plantați în cadrul proiectului „Plantăm fapte bune în Moldova” care și-a propus să împădurească Republica Moldova, răsădind un milion de copaci, implicând cetățenii moldoveni în procesul de  sădire a puieților. Organizatorii au mai plantat până acum arbori în localitățile Bubuieci, Colonița și Tohatin din municipiul Chișinău.

„Ne-am axat pe zona râului Bălțata pentru că este important să creăm fâșiile de protecție riverane. Ele lipsesc sau sunt foarte puține în republică. Clima s-a schimbat în ultimii ani. A devenit din ce în ce mai aridă, iar plantarea arborilor pe râu este absolut necesară pentru că atrag apa în râu, mențin apa în sol, scad evaporarea apei în râu. Fâșiile riverane protejează râul de înnămolire”, argumentează Iulia Postică, coordonatoarea proiectului „Plantăm fapte bune în Moldova”.

Cum salvăm râurile noastre

Dacă mergeți prin Republica Moldova, puteți vedea că, de fapt, câmpurile agricole se întind până-n râu sau lac. „După orice ploaie torențială, tot solul de la suprafața câmpurilor se duce în râu și-l înnămolește. Din acest motiv, râurile au puțină apă. În ultimii 30 de ani nu s-a făcut curățarea râurilor pentru că e foarte scump. Curățarea unei porțiuni de râu costă sute de milioane de lei. Cine oferă așa bani? Nimeni. Fâșiile de protecție riverane opresc valul ăsta de pământ care se duce în râu. Fâșia se face în patru, cinci sau chiar șase rânduri de arbori și arbuști”, explică Iulia Postică.

Foto: facebook.com/Plantăm fapte bune în Moldova

În același timp, Asociația EcoVisio precizează că pentru râurile mici, fâșia de protecție sau perdeaua forestieră ar trebui să fie de 20 de metri lățime pe fiecare mal, făcând trimitere la Legea cu privire la zonele și fâșiile de protecție a apelor râurilor și bazinelor de apă din Republica Moldova.

Nistrul Chior

La o singură plantare se sădesc cinci mii de arbori și arbuști. Iulia spune că scopul acestor plantări e să schimbe micro-climatul în zonele republicii. Bunăoară, în Parcul Național „Nistrul de Jos”, raionul Ștefan-Vodă, după ce s-au plantat copaci pe malurile Nistrului Chior, s-a acumulat apă, iar acum sunt lebede pe râu, aflăm de la Iulia. „Dacă vor fi mai multe plantări de tipul acesta, impactul asupra mediului va fi mai mare”, crede Iulia Postică. Așa-numitul Nistru Chior este albia veche a râului Nistru.

Nistrul Chior din satul Talmaza, raionul Ștefan Vodă. Foto: Anatol Poiată

În secolul al XIX-lea, după cutremurul din decembrie 1838, în lunca din satele Copanca și Leuntea din raionul Căușeni și satul Talmaza din raionul Ștefan-Vodă s-a format albia râului Nistru, numită popular Nistrul Chior. Aceasta are configurația unei potcoave care, de-a lungul cursului, a format mai multe coturi. Bazinul acvatic al Nistrului Chior este fără scurgere și are o lungime de 43 de kilometri.

O plantare de proporții a avut loc în aprilie 2018 în satul Copceac, raionul Ștefan-Vodă. Peste 400 de voluntari au participat la sădirea unei fâșii forestiere de protecție pe un teren local în proces de erodare și degradare, cu o suprafață de 14 hectare, conform Programului Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD Moldova). Despre această inițiativă, Iulia povestește că, datorită plantării de arbori, în timp de doi ani, s-a acumulat apă în lacul și râul care străbate localitatea Copceac.

Cum se pot implica doritorii

Și locuitorii satelor din bazinul râurilor Ciulucul Mare, Ciulucul Mijlociu și Ciulucul Mic s-au mobilizat și au plantat peste 20.000 de puieți și butași în zece localități din raioanele Telenești și Sângerei, în perioada anilor 2018-2020. Inițiativa „ActiveCiuluc” a reușit să adune 2.500 de oameni implicați direct în plantarea arborilor, salubrizarea râului și agricultura ecologică.

Oamenii din orice localitate a Republicii Moldova pot planta copaci din propria lor inițiativă. Pentru aceasta trebuie să identifice un teren public din localitatea lor, care necesită plantare. Aceștia trebuie să discute mai întâi cu autoritățile locale pentru a li se accepta plantarea arborilor pe pământul identificat, deoarece terenul este unul public. Potrivit Iuliei Postică, pentru a planta o suprafață de sol, e nevoie de resurse financiare pentru procurarea puieților de la pepiniere de stat sau private. Dacă primăria nu poate aloca bani, e necesar să se strângă bani de la comunitate, parteneri, organizații etc. Un arbore costă aproximativ 20 de lei, în funcție de specie, dacă-l cumpărați de la Agenția de Stat „Moldsilva”.

Argumente pentru mărirea gradului de împădurire

Arborii întăresc malurile râurilor, reduc riscurile de inundații, previn înnămolirea albiei, sporesc umiditatea aerului, curăță apa și opresc vântul, potrivit unui infografic realizat de comunitatea Seed It Forward. Fiecare copac absoarbe dioxid de carbon, sulf și alte impurități, pentru a curăța aerul și a-l îmbogăți cu oxigen.

Fiind un filtru pentru aer, copacul purifică și pământul, absorbind substanțele chimice periculoase din sol. Copacii au capacitatea să filtreze apele menajere și substanțele chimice vărsate în râu sau chiar pe carosabil. Copacii absorb zgomotul provocat de mașini, trenuri și avioane, reducând poluarea fonică. Copacii previn și reduc efectele inundațiilor, atrag apele freatice și cele de suprafață, absorb precipitațiile abundente.

Captând carbonul din aer, copacii îl stochează în crengi și rădăcini pentru a-l depozita ulterior în sol. Copacii reduc atât temperaturile mari, cât și  impactul valurilor de căldură, diferența dintre oraș și pădure fiind de 4-5 grade Celsius, aflăm de la Petru Vinari, ecologist și coordonator al proiectului „Million Trees Moldova”.

Perdelele forestiere acționează ca un scut împotriva vânturilor puternice. Astfel, oamenii economisesc în jur de 30% din resursele energetice pentru încălzirea casei doar datorită protecției oferite de copaci. Potrivit ecologistului Petru Vinari, copacii fixează și previn formele de eroziune a solului. Rădăcinile arborilor întăresc solul, în timp ce frunzele domolesc forța vântului și a ploii. Atât copacii, cât și parcurile, dar mai ales pădurile, formează habitatul ecologic pentru multe specii de floră și faună.

Suprafața Republicii Moldova acoperită cu păduri constituie 10,8%, conform datelor prezentate de Agenția de Stat „Moldsilva”, fiind un stat cu cele mai puține păduri. Pentru comparație, în Uniunea Europeană pădurile acoperă 43% din suprafața terestră, iar cele șase state, membre ale UE, cu cele mai mari zone împădurite (Suedia, Finlanda, Spania, Franța, Germania și Polonia) reprezintă două treimi din suprafețele împădurite ale UE, conform datelor publicate de Parlamentul European.

În cazul în care ai ajuns să citești acest text, înseamnă că subiectul reflectat te-a interesat. Site-ul „gazetadechisinau.md” publică articole care reflectă un spectru larg de probleme, scrise profesionist și echidistant de editorialiști și jurnaliști cu experiență. „Gazeta de Chisinau” este o sursă de informare credibilă pe piața mediatică din Republica Moldova. Nu o lăsa să dispară! Contribuie la menținerea unei publicații libere. Acum poți face și tu o donație.

SUSȚINE