Jumătate de gospodărie pentru trei mii de euro (VIDEO)

Petru și Agripina Efros, doi pensionari din satul Măgdăcești raionul Criuleni, riscă să rămână fără o parte din acareturile din curte pentru trei mii de euro, bani pe care îi cere de la ei administrația publică locală. Este vorba de un surplus de trei ari de teren aferent pe lângă casă, iar Primăria Măgdăcești insistă să se achite pentru ei conform tarifelor de piață. Cei doi soți spun că este imposibil, deoarece venitul lor lunar îl reprezintă pensia de 2 mii și, respectiv, 900 de lei. În realitate, pare a fi un șantaj din partea autorităților locale care încearcă să se folosească de situația în care s-au pomenit cei doi pensionari pentru a rezolva din contul lor o greșeală mai veche.

Petru și Agripina Efros, ambii apropiați de vârsta de 70 de ani, s-au căsătorit în anul 1976. Tot atunci, sovietul sătesc (autoritatea publică locală din perioada respectivă) a distribuit tinerei familii un teren de 6 ari pentru construcția casei.

Casa, construită cu mai bine de 40 de ani în urmă

În 1977, soții Efros și-au construit casa, iar câțiva ani mai târziu au terminat de construit și acareturile de pe lângă casă, o bucătărie de vară, cotețe. Lângă poartă au săpat și o fântână, iar în curte au sădit pomi fructiferi și au plantat viță-de-vie.

Cei doi soți au fost angajați până nu demult. Petru a fost muncitor de rând la diferite întreprinderi și s-a concediat doar după ce a suportat o intervenție chirurgicală la un picior. Agripina a lucrat până în primăvara anului curent ca felceriță la salvare și poate că își mai continua munca, dar a fost nevoită să plece din cauza pandemiei, deoarece era trecută de vârsta de 64 de ani.

Trei ari, cu acordul tacit al autorităților

În urma repartizării terenurilor pentru tinerele familii în sectorul unde și-au construit casă Petru și Agripina Efros, a rămas liber un teren de trei ari. „Creșteau acolo câțiva aguzi, iar oamenii au început să ducă încolo gunoiul și, în scurt timp, s-a format o gunoiște neautorizată, de unde venea un miros urât, mai ales vara”, își amintește Agripina Efros.

Femeia a precizat că s-a adresat, prin anul 1985, la președintele sovietului sătesc cu rugămintea să rezolve problema cu gunoiștea, iar acesta i-a permis să îngrădească și să se folosească de cei trei ari de teren transformat în gunoiște. Acum, pe locul fostei gunoiști, sunt câteva construcții auxiliare, inclusiv baia și bucătăria de vară.

Oficiul cadastral refuză să înregistreze gospodăria familiei Efros

Petru și Agripina Efros nu au avut niciun fel de probleme cu gospodăria lor până în acest an, când au decis „să privatizeze casa”, adică să o înregistreze în Registrul bunurilor imobile. Au depus o cerere la Oficiul cadastral din Criuleni, au achitat taxele cerute, au fost efectuate măsurările, iar când s-au dus să-și ridice actele pentru gospodărie, au fost anunțați că li s-a refuzat. „Ne-au spus că nu pot să ne înregistreze casa pentru că avem cu trei ari de teren mai mult. Ne-au sfătuit să ne lămurim cu Primăria, apoi să venim din nou la ei.”

Primăria Măgdăcești cere trei mii de euro pentru a rezolva problema

Soții Efros au depus o cere la Primăria din sat ca să le vândă la prețul normativ cei trei ari. „Am așteptat mai bine de o lună să primesc răspuns la cerere, dar, văzând că nu ne răspund, mi-am luat inima în dinți și m-am dus la Feodosie Soloțchi, inginerul cadastral de la noi. El mi-a zi să plătesc trei mii de euro pentru acei ari, căci așa costă pământul la noi în sat, sau să le cedez trei ari dintr-o plantație de viță-de-vie, pentru că ei au nevoie de cei trei ari de acolo. I-am zis că nu pot, că eu am privatizat terenul, că am plătit să fie trecut în intravilan, că am copii, nepoți, că nu pot să stric lotul de 9 ari, unde pot fi ridicate două gospodării. Dar Soloțchi mi-a zis că, dacă refuz, atunci să plătesc trei mii de euro, că altfel îmi vor demola fântâna și restul ce mai am pentru a-mi fi luați cei trei ari”, ne-a declarat interlocutoarea.

Agripina Efros a precizat că a mai așteptat încă o lună și, pe data de 2 septembrie, cu o zi înainte de ședința consiliului, s-a dus la primărița Liuba Cojocaru ca s-o roage să includă și problema ei pe agenda consiliului. Primărița i-a promis că va convoca o comisie și va veni să-i inspecteze gospodăria la sfârșitul zilei de muncă.

„Am așteptat la ora 6, nu-s, ora 7, tot nu-s, au venit aproape de ora 9. Era primărița, inginerul cadastral, inspectorul de sector și cinci consilieri. Au refuzat să intre în ogradă ca să vadă ce am în ogradă. Doar unul s-a uitat de după poartă și a confirmat că este fântână de canalizare. La plecare, mi-au zis doar că mă așteaptă a doua zi la ședința consiliului”, povestește femeia.

A doua zi, Feodosie Soloțchi a dat citirii un proiect de hotărâre prin care se arată că pe cei trei ari unde se află gospodăria familiei Efros poate să fie construit un bun imobil, iar dacă familia își dorește terenul, i se oferă posibilitatea să-l procure la prețul de piață, cu o mie de euro pentru un ar.

„Am ieșit plângând din clădirea Primăriei. De unde să luăm noi aproape 60 de mii de lei? Cu pensia noastră… Cu soțul bolnav, aproape imobilizat”, își amintește cu tristețe femeia.

Interesul administrației locale pentru terenul familiei Efros

Petru și Agripina Efros dețin în proprietate un teren de 9 ari, plantat cu viță-de-vie. Alături au fost repartizate terenuri pentru construcții. Autoritățile locale pare-se că nu au luat în calcul că tinerii gospodari mai au nevoie și de drum ca să ajungă la casele lor.

„O casă se mărginește direct cu drumul. Oamenii fac scandal. Era alt inginer cadastral când s-au repartizat terenurile, iar acum Soloțchi nu știe cum să repare greșeala. Acum dacă aș ceda o porțiune cu lungimea de 9 metri din via mea, problema ar fi rezolvată. Dar de ce trebuie primăria să-și rezolve problema pe spatele meu?”, se întreabă Petru Efros.

Ce spune reprezentantul primăriei

Feodosie Soloțchi respinge acuzațiile că ar fi solicitat de la soții Efros trei mii de euro pentru trecerea celor trei ari în proprietatea lor. „Noi nu putem pune din cap prețul pentru teren. Este legea și trebuie s-o respectăm. În cazul dat, trebuie să se adreseze la un evaluator licențiat, care să vină și să facă evaluarea terenului. Prețul se formează în funcție de amplasare, de accesul la căile de comunicare, rețelele de gaz, apeduct, canalizare. Apoi terenul este scos la licitație. Repet, nu putem stabili noi prețul terenului pur și simplu cum vrem noi”, ne-a declarat inginerul cadastral din Măgdăcești.

Soloțchi a mai declarat că legea nu permite vinderea celor trei ari la prețul normativ, că a făcut tot posibilul ca să rezolve problema familiei Efros, dar cei doi soți nu vor să înțeleagă și să accepte cea mai bună variantă pentru ei.

„Le-am propus să cedeze trei ari dintr-un teren pe care îl dețin. Este vorba de o vie. Există posibilitatea ca acest teren să fie trecut în intravilan. Dar nu vor să înțeleagă și gata. Nu putem să le cedăm pur și simplu un teren public”, ne-a spus Soloțchi.

Întrebat care este prețul de piață al terenurilor pentru construcții în satul Măgdăcești, funcționarul ne-a comunicat că variază de la o mie până la 3,5 mii de euro.

Pe de altă parte, soții Efros se arată indignați de declarațiile inginerului cadastral și susțin că acesta spune minciuni: „Nu s-a făcut nicio evaluare, nu a fost nimeni să facă măsurări, să vadă ce avem în ogradă. Ne-a zis: ori cedăm trei ari din vie, ori plătim câte o mie de euro pentru fiecare ar”.

Comentariul expertului

Fostul șef al Direcției funciare a Primăriei municipiului Chișinău, Nicolae Crăciun, consultant la PNUD Moldova, susține că dacă cineva vrea să procure un teren public aferent celui privatizat, urmează să plătească prețul de piață. Dar prețul urmează să fie stabilit de un evaluator licențiat și în nici un caz de angajații administrației publice locale.

În cazul dacă pe terenul public se află construcții legalizate anterior, terenul este vândut proprietarului la prețul normativ sau chiar este oferit gratuit în proprietate.

Buchea Legii

Preţul normativ şi modul de vânzare-cumpărare a pământului sunt reglementate de Legea nr. 1308 din 25 iulie 1997. În anexa la legea respectivă se stipulează că prețul normativ pentru un hectar de teren din intravilanul localităților constituie 9264,96 de lei, cu excepția loturilor de pământ de pe lângă casă. În cazul vânzării de către stat a terenurilor aferente obiectivelor privatizate sau care se privatizează, precum şi a terenurilor aferente construcţiilor nefinalizate, la preţul normativ calculat conform tarifelor specificate în anexă, se aplică următorii coeficienţi: 0,5 – pentru municipiul Chişinău; 0,3 – pentru municipiile Bălţi, Bender, Tiraspol; 0,2 – pentru oraşele-reşedinţă, alte oraşe şi pentru localităţile săteşti.