Promisiunile prezidențiabililor, între populism și nejustificare financiară

Majoritatea candidaților la funcția de președinte prezintă în programele electorale promisiuni care nu țin de atribuțiile șefului statului, scrie în studiul „Promisiuni electorale, între populism și conformitate constituțională”, elaborat de Centrul Analitic Independent „Expert-Grup”.

Unele promisiuni sunt specifice unui stat prezidențial, iar altele sunt pentru un stat paternalist, unde președintele joacă un rol activ în aproape toate domeniile, începând cu terenurile de joacă, iluminatul stradal sau apeductul la nivel local, până la obiectivele de ordinul asigurării pensiei minime sau majorările alocațiilor sociale, este concluzia la care a ajuns Adrian Lupușor, director executiv la „Expert-Grup”.

Analistul politic Anatol Țăranu constată că majoritatea candidaților urmăresc alt scop politic decât fotoliul de președinte al R. Moldova. „Este vorba despre pregătirea pentru alegerile parlamentare, care cel mai probabil vor fi anticipate”, comentează Anatol Țăranu pentru GAZETA de Chișinău.

La rândul său, politologul Ion Tăbârță susține că „promisiunile electorale pot fi implementate doar dacă președintele va avea un Guvern care să conlucreze cu șeful statului. Dacă Guvernul va fi necontrolabil, atunci șeful statului va fi ținut la distanță”.

Cât de credibile sunt promisiunile candidaților?

Igor Dodon, candidat independent, susținut de Partidul Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM), vine cu promisiuni specifice unui stat prezidențial sau paternalist, unde aproape toate sferele de activitate din republică depind de președinte, ceea ce nu corespunde Constituției. Programul nu este fezabil din punct de vedere financiar: costul total al promisiunilor electorale se ridică la 120 de miliarde de lei (30 de miliarde de lei pe an), fără a indica sursele de acoperire a acestor costuri semnificative, care reprezintă circa 10-11% din PIB și peste o treime din Bugetul Public Național.

Principalele promisiuni ale candidatului Partidului Nostru (PN) Renato Usatîi țin de lupta cu fenomenul corupției, însă unele acțiuni nu par fezabile din cauza depășirii mandatului prezidențial și a lipsei detaliilor privind sursele de finanțare.

Și candidatul Partidului Platforma Demnitate și Adevăr (Platforma DA) Andrei Năstase vine în campanie cu promisiuni legate de combaterea corupției și a elementelor mafiote, însă multe dintre angajamentele sale nu se încadrează în mandatul funcției prezidențiale sau sugerează că, în dorința de a face dreptate, acesta ar fi gata să depășească anumite limite de demarcație a separării puterilor în stat.

Tudor Deliu, candidatul Partidului Liberal Democrat din Moldova (PLDM), este singurul candidat electoral al cărui program se pliază exact pe mandatul constituțional atribuit funcției de președinte. Totuși, multe promisiuni din programul său sunt formulate destul de vag și la modul general, fără a se menționa cum anume vor fi realizate.

Violeta Ivanov, candidata Partidului Politic Șor (PP Șor), a venit cu un program populist. În programul electoral nu se menționează nimic despre domeniile de bază de care este responsabil președintele, cum ar fi politica externă sau securitatea țării, în schimb sunt făcute promisiuni specifice unui deputat (ameliorarea condițiilor de trai pentru pensionari și familiile cu copii) sau primar (iluminat stradal, apeduct și canalizare în sate, parcări moderne în orașe, parcuri și spații publice amenajate etc.).

Programul electoral al Maiei Sandu, candidata Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), este unul vizionar și complex, dar și acesta depășește în multe privințe cadrul de posibilități oferite de Constituție președintelui Republicii Moldova. Costul programului evaluat la 50-55 de miliarde de lei (5-5,5% din PIB), pentru un mandat de patru ani, rămâne mai degrabă nesustenabil pentru finanțele publice naționale, chiar și în ipoteza unei bune absorbții a asistenței financiare externe.

Esența promisiunilor electorale ale candidatului Partidului Unității Naționale (PUN), Octavian Țîcu, se rezumă la scoaterea țării din izolarea internațională și proiectele de integrare economică, educațională și securitate cu România. Liderul PUN nu a venit cu estimări privind costurile necesare, sursele de finanțare și instrumentele prin care intenționează să-și transpună în realitate agenda electorală.

Dorin Chirtoacă, candidatul Mișcării Politice UNIREA, a venit cu un program menit să promoveze realitățile socio-economice de dincolo de Prut. Având în vedere că nu există o foaie de parcurs pentru înfăptuirea Unirii, iar România și R. Moldova rămân două state distincte, promisiunile par mai degrabă un miraj.