Coronacriza și vulnerabilitățile fundamentale ale Republicii Moldova

Modul în care autoritățile moldovenești (nu) au gestionat cele două crize majore ale anului 2020 (pandemia COVID-19 și seceta) relevă o vulnerabilitate fundamentală a republicii, un sentiment scăzut de statalitate în rândul guvernanților, dar și al societății. Concluzia aparține centrului de analiză economică Expert-Grup și se regăsește în Raportul de stare a țării pentru anul 2020, făcut public marți.

„Abordarea de gestionare manuală a țării și lipsa politicilor ce ar asigura soluționarea sistemică a problemelor majore pentru a face Republica Moldova mai rezilientă pe termen lung, relevă un sentiment infim, aproape invizibil al statalității. Sentiment care, la rândul său, ar consolida guvernarea, politicienii și societatea în lupta cu COVID-19, în atenuarea efectelor secetei și, în general, ar asigura coeziunea pe marginea subiectelor cu adevărat importante pentru ameliorarea pe termen lung a stării țării”, se spune în raport.

Tinerii, vârstnicii și femeile, cei mai afectați de criză

În continuare raportul relevă cum pandemia COVID-19 a declanșat o criză economică și socială de amploare, care a afectat majoritatea covârșitoare a populației. Efectele și durata crizei sunt încă greu de estimat, or sfârșitul procesului de răspândire a virusului încă nu se vede, dar primele estimări arată că impactul este semnificativ.

Totodată, impactul este resimțit neuniform de diferite grupuri ale populației, unele fiind mult mai vulnerabile. Printre cei mai afectați sunt tinerii, care în perioade de criză economică primii pierd locurile de muncă.

Ultimul Barometru al Opiniei Publice (BOP) arată că în condițiile restricționării activității economice din prima jumătate a anului 2020, 70% dintre respondenții tineri s-au declarat afectați de diminuarea sau chiar de suspendarea salariilor.

Un alt grup vulnerabil sunt femeile, care au fost nevoite să-și reducă activitatea pentru a aloca mai mult timp copiilor în condițiile închiderii grădinițelor și școlilor. Tocmai 32% din femei au menționat că au fost nevoite să lucreze de acasă ori să stea acasă în aprilie-iunie, în timp ce media pe țară a fost de 26%.

Și vârstnicii sunt printre cei mai vulnerabili atât în fața virusului, cât și a provocărilor de ordin economic ale coronacrizei.

Peste 25% din persoanele cu venituri mici și studii puține cred că își vor pierde locul de muncă. Pentru a combate efectele crizei și a susține populația, autoritățile au aprobat un pachet de stimulente și cheltuieli suplimentare din bugetul public. Însă acestea sunt destul de mici față de alte țări din regiune și au un caracter general, fără a ținti grupurile vulnerabile ale populației.

„Situațiile economice excepționale cer reacții excepționale ale statului”

Coronacriza a redus inițiativa antreprenorială. Agricultura, lovită de secetă, așteaptă o scădere de peste 20 la sută a producției. Și industria este afectată puternic. Cele mai mari scăderi se înregistrează în ramurile ce reprezintă verigi ale unor lanțuri valorice internaționale. În special este vorba despre industria automotive și cea ușoară.

Serviciile, în special turismul și HoReCa, dar și transportul de pasageri sunt cele mai afectate, în timp ce IT-ul și construcțiile, cu cele mai robuste creșteri în ultimii doi ani, manifestă rezistență.

Sectorul bancar a întâlnit criza pandemică bine capitalizat și cu abundență de lichidități, iar majorarea portofoliului de credite din ultimii doi ani a avut loc preponderent din contul persoanelor fizice.

Pe de altă parte, progresele din mediul de reglementare a afacerilor sunt umbrite de vulnerabilitățile legate de statul de drept și de instituțiile slabe, în timp ce analiza relevă că măsurile de susținere a comunității de afaceri în contextul COVID-19 au un caracter redus, sunt în mare parte condiționate și, prin urmare, se răsfrâng asupra unui număr limitat de întreprinderi.

Experții recomandă ca politicile implementate în prezent să pornească de la premisa că situațiile economice excepționale reclamă reacții excepționale. Ar fi necesare măsuri precum facilitarea accesului companiilor la capital și lichidități, susținerea procesului de digitalizare și intrarea pe piața online. De asemenea, sunt recomandate politici de substituire a importurilor, dar și adaptarea politicilor agricole la schimbările climatice.

Rămâne actuală și eliminarea constrângerilor strategice care afectează competitivitatea, menționate și în anii precedenți, investițiile în capitalul uman și educație pentru a crea o sinergie dintre oferta educațională și cerințele sectorului real, atragerea investițiilor în activități cu valoare adăugată înaltă, sporirea nivelului culturii antreprenoriale.

Criza adâncește sărăcia moldovenilor în raport cu vecinii

Republica Moldova nu a reușit să se apropie de statele din Europa Centrală și de Est în ce privește veniturile populației și rămâne cu cel mai scăzut nivel al veniturilor din zonă.

În acest an, când se prognozează o recesiune de 7,5%, situația nu are cum să se îmbunătățească. Și nici anul viitor, când nu vor putea fi depășite pierderile din anul curent. În același timp, numărul șomerilor crește.

Situația este într-o oarecare măsură compensată de transferurile de bani de la moldovenii de peste hotare, care chiar vor cunoaște o creștere în acest an.

Remiterile însă nu sunt de ajuns pentru a preveni o înrăutățire a bunăstării populației în întregime. Pentru aceasta este nevoie de o politică anticriză mai fermă, care să acopere pierderile suportate de populație și de firme și ar crea premise pentru recuperarea mai rapidă după terminarea perioadei COVID-19.

Pentru a reuși acest lucru sunt necesare mijloace financiare mari, iar experții recomandă în acest sens contractarea asistenței financiare externe, sporirea împrumuturilor interne și chiar emiterea de Eurobonduri.

Accentul trebuie pus pe însănătoșirea sistemului

În pofida oportunităților politice, rezultate din scoaterea țării de sub regimul de „stat capturat”, procesele democratice din Republica Moldova au trecut mai degrabă printr-o perioadă de stagnare. Mai mult, presiunile asupra anumitor instituții ale statului și abaterile flagrante de la procedurile constituționale au generat suspiciuni legate de revenirea la practicile anilor 2016-2019. Cu toate acestea, restabilirea graduală a independenței politice a unor instituții responsabile de statul de drept au prevenit degradarea situației.

Însă cea mai serioasă provocare pentru aparatul de stat a constituit-o pandemia COVID-19. Pe de o parte, criza sanitară a scos în evidență sectoarele slabe ale statului, în particular, în domeniul sănătății publice. Pe de altă parte, criza a testat eficiența guvernării care, deși nu a intrat în colaps, nu a demonstrat nicio viziune strategică în condițiile actuale.

În pofida efectelor negative ale pandemiei, aceasta a făcut posibilă o nouă deschidere a partenerilor externi și de dezvoltare față de Republica Moldova. Cu toate acestea, guvernarea nu a renunțat la politica externă multivectorială, ci, din contra, a exploatat-o pentru a solicita ajutor atât din Est, cât și din Vest.

În opinia Expert-Grup, soluționarea crizei trebuie să înceapă de la o însănătoșire a sistemului de stat din interior. „Atenția autorităților urmează să se concentreze pe înlăturarea deficiențelor sistemice prin crearea unor capacități instituționale și bugetare, pentru a administra eficient situațiile de criză și a garanta un grad adecvat de rezistență ca stat”, concluzionează studiul.