Costul uman al agriculturii. Cum muncesc moldovenii la fermele din UE

503
0
Foto: Corina Erșov

Lucrătorii sezonieri sunt cei mai vulnerabili în fața abuzurilor și exploatării prin muncă pentru că depind de angajator. Dacă refuză să accepte încălcarea drepturilor, patronul îi dă în stradă. Unii muncitori agricoli sunt victimele unor agenții de intermediere a forței de muncă, care profită de pe urma conaționalilor.

E pandemie de Covid-19, iar mulți moldoveni fie și-au pierdut locul de muncă, fie au ieșit în șomaj tehnic. După ce a rămas fără venit în Republica Moldova, Corina Erșov, o femeie de 39 de ani din Chișinău, a decis să plece în sudul Finlandei, lângă orașul Salo, la o fermă unde se cultivă castraveți, ceapă, mazăre, usturoi și alte legume.

Corina este traducătoare freelancer (trad. eng. – liber profesionist). Din cauza că nu mai veneau străini, respectiv, nici de traduceri nu mai era nevoie, fiind specializată pe traducerile orale, s-a gândit să plece temporar din republică, în speranța că peste trei luni, cât va strânge legume finlandeze, se va termina pandemia. A ales Finlanda pentru condițiile de trai, pentru salariul motivant și pentru legislația privind munca, ce i s-a părut că „stă în capul mesei” peste tot în Finlanda.

Ferma finlandeză de legume căreia i-a scris, a doua zi, i-a expediat contractul de muncă. Deși i s-a părut un pic dubios pentru că era foarte simplist, lipseau multe detalii, iar salariul brut (8,71 de euro pentru o oră) era cel mai mic din Finlanda, Corina a acceptat oferta de muncă. A ajuns la ferma din sudul Finlandei cu autocarul. A locuit împreună cu alte cinci persoane într-un apartament cu două camere, deși angajatorul i-a promis că va locui cu încă trei persoane. Corina spune că la fermă lucrau doar femei, majoritatea venite din Ucraina. Munca era istovitoare. Lucrau câte 12 ore pe zi, câte zece zile la rând. „Aveam stări când credeam că leșin. Aveam impresia că-mi cad umerii”, își amintește Corina Erșov.

Oameni care cred că altfel nu-i posibil”

După o lună de muncă istovitoare, Corina a înțeles că asta „nu-i conform legii”. A început să se documenteze despre drepturile muncitorilor sezonieri în Finlanda. Aflând de plata dublă pentru orele lucrate peste program, Corina le-a propus colegelor să ceară mai mulți bani de la angajator, iar femeile din Ucraina s-au opus. „Ei, știi, poate tu nu vei mai veni aici, dar noi în fiecare an venim și nu vrem să ne certăm cu angajatoarea pentru că ea nu ne va mai primi. Pentru noi două mii de euro pe lună sunt bani mari”, îi răspundeau femeile.

Femeile strâng usturoi în Finlanda

Chiar dacă nu era susținută de colege, Corina Erșov a hotărât să-i ceară totuși fermierei respectarea drepturilor angajaților. „Nu-ți place, îți faci bagajele și pleci chiar mâine! Aici regulile sunt deja stabilite, iar tu n-ai venit să faci reguli noi!”, a fost răspunsul fermierei. În replică, Corina a spus că „aceste reguli nu-s conform legislației”, la care șefa „a râs și a repetat avertizarea”. După această discuție, fermiera a decis să le ofere câte o zi liberă la toate și lucrau mai puține ore pe zi.

Cum se simțeau femeile din Ucraina, o întreb pe Corina. „Ele în fiecare seară își masau mâinile, își bandajau picioarele. Una și-a rupt ligamentul, dar continua să lucreze pentru că avea nevoie de bani să-și îmbrace copiii pentru școală. Dimineața, unele beau câte o pastilă de Ketanov ca să nu simtă durerea provocată de atâta muncă. Îți dai seama?!”, se indignează Corina Erșov. Potrivit Corinei, când lucrau în câmp, femeile erau filmate. După asta, muncitoarele primeau un fel de mustrare că n-au lucrat cum trebuie. „Am văzut că toți lucrau, dar tu te-ai dus la toaletă”, zicea fermiera. Astfel, femeilor li se încălca dreptul la sănătate.

Camera unde dormeau femeile în Finlanda

Mergând contra curentului, într-o zi, Corina a fost anunțată că-i concediată fără nicio posibilitate de remediere, contrar legii. „Mi-a zis că, dacă nu plec, o să mă scoată de păr. Am înțeles că lupt cu morile de vânt. Mi-a dat salariul. Am lucrat o lună și 20 de zile. M-am bucurat că mi-au plătit”, spune Corina. Precizăm că munca peste normă duce la surmenaj, iar de aici apar accidentele de muncă.

Un strigăt de ajutor către premierul Finlandei de la un cetățean UE

Neștiind care-s instituțiile responsabile în acest sens în Finlanda, Corina i-a scris prim-ministrului finlandez, Sanna Marin. „Exploatarea forței de muncă nu este permisă în niciun caz în Finlanda, iar Guvernul dezvoltă în prezent noi măsuri pentru a combate exploatarea străinilor pe piața muncii finlandeze”, scrie în răspunsul primit de la secretara prim-ministrului, Anu Hares. Totodată, Anu Hares anunță că „aceste cazuri sunt examinate de Poliție, iar Agențiile de Stat Regionale oferă instrucțiuni legate de sănătate și siguranță la locul de muncă. De asemenea, mai puteți apela la organizația Victim Support Finland (RIKU)”.

Ferma din Finlanda. Foto: Corina Erșov

Realitatea trăită de Corina Erșov „poate fi calificată drept sclavie”, aflăm de la Alexandru Zubco, șeful Direcției prevenirea torturii, Oficiul Avocatul Poporului. Potrivit Convenției Europene pentru Drepturile Omului (CEDO), nimeni nu poate fi supus sclaviei, servituții și muncii forțate sau obligatorii.

Sclav, pe câmpul de măsline din Portugalia

În octombrie 2018, un grup de moldoveni e dus cu autocarul să culeagă măsline la o fermă din Portugalia. La fața locului își dau seama că socoteala de acasă nu se potrivește cu cea de pe câmp. Primeau mult mai puțini bani, 32 de oameni împărțeau o baie și un aragaz, lucrau pe plantație fără măsuri de protecție, iar dacă nu ieșeau la muncă, primeau amendă de la șeful grupului. Dacă ziua de muncă trebuia plătită cu 70 de euro, moldovenilor li se plăteau câte 32 de euro.

A rezistat 11 zile, apoi a fugit și s-a adresat la Poliția din Portugalia. Vorbim despre Otilian Alinescu, un bărbat de 52 de ani din orașul Ialoveni, care astăzi lucrează zilier. Potrivit acestuia, poliția portugheză i-a arestat pe intermediarii care i-au ținut în sclavie. „Măslinele, când le bați, zboară ca gloanțele. Te păleau în ochi. Unul era chior acolo din cauza măslinelor”, își amintește Otilian Alinescu.

Cum arată mâinele unui om care a cules măsline în Portugalia. Foto: Otilian Alinescu

Ajutorul a venit de la Veronica, o femeie stabilită de mulți ani în Portugalia, care i-a găsit de lucru la o fermă de cai. Patru luni, Otilian a îngrijit caii, mai mult n-avea dreptul deoarece îi expirase termenul de ședere pe teritoriul Portugaliei. Acesta vrea să plece din nou la muncă în UE.

Otilian Aliescu, la ferma de cai din Portugalia

Misiunile diplomatice ale R. Moldova ar trebui să le ofere consiliere, dar acolo nu-s persoane care să se ocupe de probleme de migrație, consideră Mihai Mogîldea, expert la Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE). „Avem diasporă mare. Avem cetățeni care lucrează sezonier peste hotare. Dar n-avem măcar o persoană care să se ocupe de problemele acestea. Să le poată oferi ajutor, consiliere, iar cazurile să fie transmise autorităților pentru a fi analizate în detalii”, spune Mihai Mogîldea.

Potrivit Organizației Internaționale pentru Migrație, 21% din moldovenii din străinătate sunt acolo în baza pașaportului moldovenesc, iar peste 50% dintre aceștia lucrează ilegal. „De fapt, ei nu pot invoca încălcarea drepturilor în țara gazdă deoarece riscă să fie expulzați în R. Moldova sau amendați pentru că activează ilegal”, precizează expertul Mihai Mogîldea de la IPRE.

Cetățenii moldoveni care dețin pașaport românesc, se pot adresa autorităților din România, doar că autoritățile române, atunci când văd că persoana are domiciliul în R. Moldova, trimit dosarul autorităților de la Chișinău, aflăm de la Mihai Mogîldea, colaborator la Fundația Friedrich Ebert Stiftung Moldova (FES). Autoritățile R. Moldova n-au datele despre numărul muncitorilor care vin în UE cu pașapoarte românești pentru că, în afară, ei sunt în evidență ca cetățeni români.

Autoritățile române nu au o soluție concretă. Ambasadorul României în Germania, Emil Hurezean, îi îndeamnă pe sezonierii români să semnaleze ambasadei cazurile deoarece „concluziile și constatările sunt transmise și către instituțiile competente din România”.

Preluarea textelor de pe pagina www.gazetadechisinau.md pentru formatul online se face în limita a 1.000 de semne, cu indicarea linkului activ către articolul preluat.

Instituțiile de presă, care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar edițiile tipărite vor indica „Gazeta de Chișinău” și autorul informației. Materialele de presă sunt protejate de Legea privind dreptul de autor și drepturile conexe și de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here