Politica rusească și interesele locale în Transnistria

228
0
Autoritățile moldovenești consideră că punctele de control sunt ilegale. Foto: Viorica Tătaru

Administrația secesionistă de la Tiraspol a impus, pe 17 septembrie, noi restricții de circulație în Zona de Securitate. Persoanele care au obținut viza de reședință după 3 iunie în localitățile din raionul Dubăsari de pe malul de est al Nistrului, controlate de Chișinău, nu mai au voie să circule pe teritoriul controlat de Tiraspol. Regimul secesionist a extins starea de urgență până la 1 decembrie curent.

Administrația de la Tiraspol consideră cele zece localități situate pe malul estic al Nistrului (Molovata Nouă, Roghi, Cocieri, Vasilievca, Corjova, Mahala, Coşniţa, Pohrebea, Doroţcaia şi Pârâta), controlate de Chișinău, drept „sate aflate temporar sub controlul Chișinăului”.

Liderul de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski, a anunțat că, în cazul creșterii numărului de contaminări pe malul drept al Nistrului, ar putea să reinstaleze posturi noi în Zona de Securitate.

Primarul de Molovata Nouă, Oleg Gazea, și cea de Cocieri, Raisa Spinovschi, au declarat în cadrul unui interviu pentru Balkan Investigative Reporting Network (BIRN) că în cele două localități există un număr important de locuitori care au proprietăți în zonă, dar nu au viză de reședință. Pentru această categorie de persoane, singura comunicare cu malul drept al Nistrului este bacul de la Molovata.

În urma decretului despre starea de urgență al lui Krasnoselski din 16 martie, această ambarcațiune este foarte aglomerată deoarece a devenit un mijloc de transport și pentru oamenii care locuiesc în regiunea controlată de Tiraspol.

Din cele 37 de puncte de control, instalate în noaptea de 16–17 martie de către Tiraspol, au rămas 12. În cazul în care Tiraspolul le va reinstala, se va ajunge la circa 80 de posturi în zonă. Dintre acestea, 15 sunt de pacificatori și 25 ale vămii și miliției transnistrene.

Tiraspolul ia ordine direct de la Moscova

Observatori din R. Moldova și nu numai susțin că Tiraspolul primește ordine direct de la Moscova, deoarece Rusia exploatează pandemia pentru un câștig tactic în zonele conflictelor înghețate. Măsuri similare de „noi granițe” la un nivel mai scăzut au fost raportate în Ucraina și Georgia.

Rosian Vasiloi, analist pe probleme de securitate, colonel în rezervă și fost șef al Poliției de Frontieră, a declarat pentru BIRN că separatiștii transnistreni acționează „cu acordul liderilor lor” din armata rusă.

Vladimir Socor, analist al Fundației Jamestown, un grup de reflecție de la Washington, a declarat pentru BIRN că Rusia se află „complet în spatele” regimurilor separatiste din Transnistria, de altfel ca și cele din Georgia și Ucraina.

El a spus că Moscova folosește pandemia pentru a-și promova interesele în fiecare dintre aceste conflicte înghețate într-un mod personalizat pentru fiecare dintre ele.

Donetsk și Luhansk, cu Rusia în spatele lor, folosesc pandemia ca pretext pentru a restricționa accesul observatorilor OSCE […] Motivația pentru posturi suplimentare în timpul pandemiei este diferită în Donbas și Transnistria”, a declarat Vladimir Socor pentru BIRN.

Oleg Vasnețov: „Soldații ruși nu pot fi retrași cu o baghetă magică”

De partea cealaltă, Rusia susține că trupele sale din Transnistria sunt necesare ca forțe de menținere a păcii sau ca gardieni ai depozitului de muniții din Cobasna.

Într-un interviu acordat agenției de știri TASS din Rusia, pe 8 iulie 2020, ambasadorul rus în Moldova, Oleg Vasnețov, a respins solicitările autorităților moldovenești pentru retragerea trupelor ruse, spunând că cei 1.500 de soldați ruși „nu pot fi retrași cu o baghetă magică”.

Rusia are două obiective în regiune, potrivit lui Tom de Waal, expert în „conflicte înghețate” și membru senior la Carnegie Endowment for International Peace, un grup de reflecție pentru politica externă.

Kremlinul vrea să sprijine enclava prorusă din Transnistria, a spus el, și vrea să se asigure că alegerile prezidențiale din Republica Moldova, care vor avea loc în noiembrie, vor fi câștigate de candidatului prorus, actualul președinte, Igor Dodon. Cu toate acestea, a spus el, implicarea Rusiei în acțiunea de creștere a numărului punctelor de control riscă să fie supraevaluată.

Sincer să fiu, nu văd prea mult control rusesc direct în Transnistria, dincolo de unele direcții strategice”, a spus el pentru BIRN.

Politica Rusă”, produsul unei simbioze între interesele rusești și cele locale

Tom de Waal a adăugat că ceea ce a fost numit „politică rusă” în regiune a fost mai des produsul unei simbioze între interesele rusești și interesele locale. „Nu ar trebui să vorbim despre «politica rusă», deoarece există interese concurente pe care «puterea verticală» a lui Putin reușește să le rezolve uneori, dar de multe ori nu. În conflictele înghețate, a spus el, „interesele diplomației, afacerilor și securității rusești nu coincid întotdeauna”.

Confruntarea a atras atenția liderilor de la Chișinău și Tiraspol. După discuțiile din vară cu președintele Moldovei, Igor Dodon, regimul transnistrean a ridicat parțial unele restricții privind circulația în Zona de Securitate, eliminând multe dintre noile puncte de control. Cu toate acestea, cererile moldovenești pentru eliminarea tuturor punctelor de control continuă să fie respinse.

Într-o declarație remisă BIRN, administrația de la Tiraspol a precizat că nu va discuta despre eliminarea tuturor punctelor de control până când pandemia COVI-19 nu va fi „complet învinsă” și „situația epidemiologică din Moldova vecină nu va fi normalizată”.

Poziția Tiraspolului a ridicat suspiciuni cum că folosește punctele de control pentru a primi concesii de la președintele Republicii Moldova. Un aliat ferm al președintelui rus Vladimir Putin, Dodon, candidează pentru un nou mandat în noiembrie, dar se confruntă cu o provocare puternică din partea opoziției pro-UE.

Alegătorii din Transnistria în alegerile prezidențiale din noiembrie

Locuitorii din Transnistria vor fi, de asemenea, eligibili să voteze la alegerile prezidențiale, deoarece Chișinăul îi consideră cetățeni moldoveni. În cazul unei curse strânse, voturile din regiune, care tind să favorizeze partidele proruse, s-ar putea dovedi decisive pentru Dodon.

Cu toate acestea, întrucât Transnistria nu recunoaște alegerile, Dodon ar depinde de Tiraspol pentru a-i transporta pe alegători pe teritoriul administrat de Republica Moldova pentru a vota.

Dodon vrea cât mai mulți transnistreni să-l voteze”, a declarat Vladimir Socor de la Fundația Jamestown pentru BIRN. „Krasnoselski desigur îl șantajează pe Dodon folosind aceste posturi suplimentare și temporare ca pârghii”.

Chișinăul a fost acuzat de opoziție și de experți în domeniul securității de adoptarea unei abordări prea blânde a situației, încercând în cel mai bun caz să atenueze consecințele restricțiilor, mai degrabă decât să abordeze cauza acestora.

Cu toate acestea, Cristina Lesnic, șefa Biroului Politici de Reintegrare, a declarat pentru BIRN că guvernul a depus „sute” de cereri la Tiraspol, inclusiv la mediatorii și observatorii internaționali, în căutarea unei soluții pentru aceste noi puncte de control.

Preluarea textelor de pe pagina www.gazetadechisinau.md pentru formatul online se face în limita a 1.000 de semne, cu indicarea linkului activ către articolul preluat.

Instituțiile de presă, care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar edițiile tipărite vor indica „Gazeta de Chișinău” și autorul informației. Materialele de presă sunt protejate de Legea privind dreptul de autor și drepturile conexe și de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here